40% din PAC, sprijin pentru obiectivele climatice

Eurodeputații insistă pentru un buget UE solid pentru 2021-2027, care să facă față provocărilor și să răspundă așteptărilor europenilor. Uniunea sprijină fermieri, orașe, regiuni, studenți, cercetători, companii și ONG-uri din întreaga Europă, transmite Parlamentul European.

Actualul buget UE pe termen lung se încheie la 31 decembrie 2020. Statele membre, reunite în cadrul Consiliului European, nu au convenit încă asupra unei poziții privind nivelul contribuției și, implicit, asupra programelor de cheltuieli, prin urmare negocierile între instituțiile europene nu pot începe. După summit-ul UE din 20-21 februarie a.c., care a fost dedicat bugetului UE pe termen lung, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a spus că Parlamentul este dezamăgit de eșecul Consiliului European. „Europa se confruntă cu provocări fără precedent, precum schimbările climatice, digitalizarea și noua ordine geopolitică. () Reducerea ambițiilor noastre nu poate avea decât un impact negativ asupra anilor de progres și inovare”, a spus președintele Sassoli, citat în comunicarea Parlamentului European. Decizia finală privind bugetul UE pe termen lung este luată de Consiliu, pe baza rezultatului negocierilor, dar are nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a intra în vigoare.

PAC, mai orientată către acțiunile climatice

Politica Agricolă Comună (PAC) este parte a bugetului pentru următorii șapte ani și se va supune preocupărilor legate de mediu. 40% din PAC ar trebui să contribuie la acțiunea climatică, conform propunerii Comisiei Europene. De asemenea, 30% din fondul pentru pescuit maritim ar trebui să sprijine obiectivele climatice.

Fermierii și ceilalți actori din industria alimentară așteaptă strategia Comisiei Europene „De la fermă la furculiță” (Farm to Fork), parte a Acordului Verde, care urmărește: accesul europenilor la alimente durabile; abordarea politicilor ținând cont de schimbările climatice; protejarea mediului înconjurător; păstrarea biodiversității; dezvoltarea fermelor organice. De asemenea, Comisia și-a fixat printre obiective o mai bună informare a cetățenilor în privința alimentelor, stimularea consumului de alimente sănătoase și reducerea risipei alimentare. O serie de propuneri de modificări ale legislației UE din partea Comisiei sunt previzibile pentru a face posibilă implementarea Acordul Verde în spațiul UE.

Comisia Europeană, despre Planurile Naționale Strategice

Planurile naționale strategice pentru agricultură ar trebui să reflecte pe deplin ambiția Acordului Verde European și a Strategiei „De la fermă la furculiță”, subliniază Comisia Europeană. „Asigurați-vă că tranziția este corectă pentru toată lumea din sectorul agricol și maritim european”, este îndemnul Comisiei Europene. „Reduceți semnificativ dependența, riscul și utilizarea pesticidelor chimice, precum și îngrășămintele, antibioticele, prin dezvoltarea tehnicilor inovatoare în domeniul pescuitului și în agricultură, în vederea protejării recoltelor de dăunători și boli”, mai notează Comisia.

În mod tradițional, o mare parte a bugetului Uniunii Europene a fost alocat agriculturii și susținerii regiunilor mai sărace, informează Parlamentul European (PE). Deși acestea rămân esențiale, Parlamentul vizează și acțiuni pentru dezvoltarea altor domenii, precum: schimbările climatice, migrația, securitatea și apărarea, locurile de muncă, măsuri de sprijin pentru generațiile tinere, cercetarea, pentru care este nevoie de un buget mai consistent.

Rezultatele unui sondaj efectuat printre cetățenii europeni arată ce așteaptă oamenii de la bugetul UE. Concluziile eurobarometrului arată că există diferențe între ceea ce vor europenii de la UE și percepția lor față de modul în care se raportează, în prezent, UE la aceste priorități. Astfel, 48% dintre respondenți au declarat că cea mai mare parte a bugetului UE ar trebui să fie cheltuită pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, iar 41% cred că banii europeni ar trebui să fie cheltuiți pentru politica climatică și de mediu. Doar 16 % au spus că, în prezent, cea mai mare parte a bugetului UE este cheltuită pentru ocuparea forței de muncă și politica socială și numai 17% au declarat că cea mai mare parte a bugetului este cheltuită pentru politica climatică și de mediu. 38% dintre respondenți cred că educația, formarea, cultura și media ar trebui să fie proritare în politicile UE și doar 12% cred că aceste domenii sunt prioritare în prezent. Totodată, 27% cred că cercetarea științifică și inovarea sunt esențiale, în timp ce doar 13% consideră că aceste domenii contează în politicile UE în prezent.

Puteți mări dând click pe imagine

Pentru implementarea politicilor considerate dezirabile de către politicienii europeni, eurodeputații au propus un buget care să reprezinte 1,3% din Venitul Național Brut al UE și au insistat asupra faptului că bugetul nu ar trebui să depindă fundamental de contribuțiile directe ale statelor membre, solicitând noi resurse, proprii, care ar putea veni din taxarea deșeurilor din plastic sau ar putea fi venituri din schema de comercializare a cotelor de emisii sau o nouă taxă pentru marile companii digitale. Deputații au spus într-o rezoluție din octombrie 2019 că, fără un acord privind reforma sistemului de resurse proprii al UE, Parlamentul nu își va da acordul pentru următorul buget pe termen lung.

Contribuția României la bugetul UE – 0,34 euro/persoană/zi. Beneficiile – 2,33 euro/persoană/zi

Deocamdată, statele membre sunt în impas în privința contribuției la bugetul UE. Sunt state care vor o contribuție mai mare pentru a susține politicile UE și altele care vor să participe la bugetul comun cu cote mai mici.

Comisia Europeană a calculat costurile statelor membre la formarea bugetului UE pe termen lung și beneficiile de pe urma pieței unice. Astfel, în medie, unui cetățean european îi revine o contribuție la bugetul UE de 0,80 euro/zi, dar beneficiile sunt evaluate de Comisie la 5,67 euro, în medie, pe persoană, pe zi. În cazul României, contribuția națională la bugetul UE este de 0,34 euro/persoană/zi, iar beneficiile sunt evaluate la 2,33 euro/persoană/zi.

Cota din bugetul Uniunii Europene alocată cheltuielilor cu agricultura este în continuă diminuare de mai mulți ani. La începutul anilor 1980, PAC reprezenta 66% din bugetul Uniunii, iar în exercițiul bugetar 2014-2020 cheltuielile aferente acestei politici au fost proiectate să reprezinte 37,8%. În termeni reali, însă, au rămas stabile începând cu anul 1992 (excepție au făcut anii 1996 și 1997, din cauza crizei „vacii nebune” și a aderării a trei noi state membre). Costul bugetar al PAC raportat la venitul național brut (VNB) al Uniunii a scăzut de la 0,54%, în 1990, la 0,34%, procentaj prevăzut pentru anul 2020.

Pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, Comisia Europeană a propus inițial o diminuare cu 5% a fondurilor pentru PAC (și o mai mare flexibilitate în utilizarea fondurilor), din cauza reducerii contribuțiilor ca urmare a ieșirii Marii Britanii din UE (României i-ar reveni o creștere moderată a plăților directe cu 0,5% – 0,6%, dar o reducere cu 15 – 16% a sprijinului pentru dezvoltare rurală), însă o decizie finală se va lua după adoptarea unei poziții comune a statelor membre privind nivelul alocărilor la bugetul Uniunii. Pachetul PAC este format din trei surse principale: plățile directe către fermieri și cheltuielile legate de piață, așa-numitul pilon I, și sprijinul pentru dezvoltare rurală, cel de-al doilea pilon al PAC. Cât de mare va fi compromisul la nivelul Uniunii Europene, cine va ceda cel mai mult (statele care se opun unor contribuții mai mari sau cele care vor un buget mai consistent pentru a nu fi afectate politicile tradiționale, agricole și de coeziune) rămâne de văzut, dar, indiferent de rezultat, un lucru este cert: alocările fondurilor europene vor fi mai „verzi”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram