Adrian Oros, ministrul agriculturii, în emisiunea Agro Jurnal, la Digi24: „Toate programele care sunt în curs de derulare, inclusiv cele din bugetul național, vor fi continuate”

Ministrul agriculturii Adrian Oros a prezentat, duminică, în emisiunea Agro Jurnal de la Digi24, situația programelor de susținere a producătorilor români.

Programul „Tomata” continuă, dar cu un control mai riguros, pentru evitarea fraudelor și respectarea corectă a procedurilor, inclusiv cu o monitorizare mai atentă a substanțelor chimice utilizate pentru tratamentul tomatelor.

Programul „Lâna” se reia, de asemenea, îmbunătățit pe baza experienței de până acum care a arătat că beneficiarii principali ai ajutorului financiar național au fost intermediarii și mai puțin producătorii.

Ajutoarele naționale tranzitorii se mențin în această perioadă. Autoritățile române împreună cu omologii lor din alte șapte state europene încearcă să convingă Bruxelles-ul de necesitatea continuării acestei forme de sprijin inclusiv în perioada 2021-2027.

În privința pestei porcine africane și a demersurilor pentru eradicarea bolii, Adrian Oros a declarat, în emisiunea Agro Jurnal: „Va trebui ca toți să respectăm regulile de biosecuritate”, dar a reiterat faptul că nu se pune problema interdicției creșterii porcilor în gospodăriile populației și a considerat „aberant” Ordinul de limitare a numărului de suine, la maximum cinci, care pot fi crescute într-o gospodărie.

Programul de modernizare a infrastructurii principale de irigații a fost prelungit până în anul 2023. Pentru anul acesta au fost alocate în buget 232 de milioane de lei și, în paralel, continuă procesul de reparații și întreținere a infrastructurii secundare, bugetat și finanțat cu bani europeni. Sumele alocate pentru anul în curs se cifrează la 43 de milioane de euro.

Tinerii fermieri sunt cu un pas mai aproape de a concesiona până la 50 de hectare de teren de la Administrația Domeniilor Statului. Un proiect de Hotărâre de Guvern, în acest sens, va fi pus în dezbatere publică.

Toate programele care sunt în curs de derulare, inclusiv cele din bugetul național, vor fi continuate (…) le vom duce până la sfârșitul anului 2020, după care vom face o evaluare și vom vedea care este impactul socio-economic, le vom perfecționa și le vom continua”, a spus ministrul agriculturii.

Programul „Tomata”

Programul „Tomata” este bugetat și va continua și în acest an, îmbunătățit, a spus ministrul agriculturii duminică, în emisiunea Agro Jurnal de la Digi24. Cultivatorii de tomate, beneficiarii acestui program, vor trebui să aibă un Registru de evidență a substanțelor folosite pentru tratamentul legumelor. Documentul are ca scop monitorizarea acestor substanțe pentru înlăturarea suspiciunii că sunt utilizate în exces sau neconforme cu standardele privind calitatea din punctul de vedere al sănătății alimentare.

De asemenea, controlul potențialilor beneficiari este mai riguros din partea Direcțiilor Agricole Județene, iar primăriile au responsabilitatea verificării și autentificării culturilor de tomate ale potențialilor beneficiari ai programului. O copie a Registrului Agricol se va depune în dosarul de finanțare, iar creșterea răspunderii primăriei de pe a cărei rază teritorială se află terenul care face obiectul programului „Tomata” ar putea să conducă la evitarea însușirii banilor publici în mod fraudulos. Astfel, cazuri precum cele din județul Olt, recent descoperite, în care există suspiciunea unei fraude de aproape 200.000 de euro, bani publici obținuți prin uz de fals în documente publice ar putea fi evitate.

Programul „Lâna”

Analiza Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale asupra derulării programului privind susţinerea crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii a arătat că acesta nu vine în sprijinul fermierilor, ci al intermediarilor. Așa se explică și nivelul redus de accesare a programului în anul 2019, a spus ministrul agriculturii în emisiunea citată.

În plus, datele de balanță comercială la produsul lână arată că, anul trecut, au fost exportate aproape 8.000 de tone de lână în valoare de 3,1 milioane euro, o sumă mult mai mică decât subvenția acordată de stat. „Practic, de data aceasta am exportat banii românești”, a precizat Adrian Oros, adăugând că singurii care au câștigat au fost intermediarii, nu crescătorii de animale, iar statul român a pierdut. În acest an s-a impus o limită pentru care se poate primi ajutor de minimis, respectiv 4 kilograme de lână pe oaie. Anul trecut, unii fermieri au raportat producţii şi de 36 de kilograme de lână pe cap de oaie, evident false, pentru că o cantitate rezonabilă este de până la 4 kilograme de lână pe oaie.

Ajutoarele naționale tranzitorii

Ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) continuă în acest an, pentru sectoarele vegetal și zootehnic, dar autoritățile române negociază continuarea acestei forme de sprijin și în perioada 2021-2027 și speră ca, împreună cu oficiali ai altor state europene care au aceleași specificități și probleme ale agriculturii și industriei alimentare să obțină de la Comisia Europeană confirmarea continuării acestui program. „Am avut o întâlnire în Polonia, suntem opt țări care dorim, în mare, același lucru legat de ANT dar și de sprijinul cuplat, și am reușit să atragem alături de noi și Austria, în așa fel încât să milităm împreună pentru a negocia aceste două măsuri de sprijin”, a spus ministrul agriculturii în emisiunea Agro Jurnal. Alte țări, precum cele nordice, se opun continuării acestor programe, întrucât prioritățile lor sunt diferite.

Reabilitarea infrastructurii principale de irigații

Programul de reabilitare a sistemului național al infrastructurii principale de irigații există din anul 2015 și ar fi trebuit să fie finalizat până în anul 2020. Pentru că lucrările sunt departe de a se fi terminat, programul a fost prelungit până în anul 2023. Lucrările la infrastructura principală se execută acolo unde se desfășoară activități de reparații și modernizare a infrastructurii secundare, un proiect derulat cu fonduri europene pe care fermierii le pot accesa.

Ministrul agriculturii a precizat că sunt județe unde lucrările au fost executate și infrastructura poate să asigure irigarea terenurilor, dar sunt și altele, precum județul Constanța, unde lucrări plătite au rămas neexecutate, unde banii au fost risipiți pe modernizarea de sedii ANIF „fictive”.

Oros a subliniat, însă, că programul de reabilitare a sistemului de irigații va continua cu siguranță „pentru că, anul acesta, spun toți specialiștii, toți fermierii va fi un an secetos”. „Trebuie să continuăm această activitate, astfel încât toți fermierii care au nevoie de apă să poată beneficia de ea”, a mai spus ministrul agriculturii.

Anul trecut, 1,4 milioane hectare au fost estimate că ar putea fi udate utilizând sistemele de irigați. Au fost încheiate contracte pentru 837.000 hectare și s-au udat, efectiv, 747.000 hectare. Suprafața de teren agricol în România este estimată la 9,7 milioane hectare. Pentru acest an, au fost bugetate 232 de milioane de lei pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații.

Bursa de Pește

Bursa de Pește trebuie să funcționeze, a spus ministrul agriculturii. Ar fi trebuit să avem 60 de piețe volante, dar nu s-au realizat, și două centre de colectate care nici acestea nu s-au făcut. Cota de pescuit a României este de șapte ori mai mică decât cea a Bulgariei, „ceea ce este chiar rușinos”, a precizat Oros. „Avem 30.000 de hectare de teren sub luciul de apă care, nefiind întabulate, nu produc nici redevențe pentru statul român, de la cei care le folosesc, și nici agenții economici care dețin activele și au luciul de apă nu pot să aplice pe proiectele europene, pentru că nu au un contract de concesionare, iar această situație durează cam de zece ani”, a mai spus Oros.

În fiecare an, cota de pescuit repartizată României este din ce în ce mai mică.

Emisiunea Agro Jurnal poate fi urmărită integral aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram