Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România a transmis Comisiei Europene punctul de vedere asupra strategiei „De la fermă la furculiță”

Fermierii din toată Uniunea Europeană așteaptă publicarea viitoarei strategii „De la fermă la furculiță” anunțată pentru sfârșitul lunii martie a.c. Noua strategie a Comisiei Europene va trasa principalele direcții în sectorul agricol și alimentar al blocului comunitar, prin îmbunătățirea practicilor agricole și o nouă politică alimentară integrată în lanțul complet de aprovizionare, în vederea reducerii impactului asupra mediului.

Obiectivul Comisiei este acela ca noua strategie, cunoscută sub numele „Farm to fork”, parte a Acordului verde european să contribuie la realizarea unei economii circulare, adică o economie orientată către producerea de „zero deșeuri” sau, altfel spus, o economie în care orice produs sau proces are componente fie biodegradabile, fie 100% cu potențial de reciclare. Obiectivul este unul extrem de ambițios și presupune parcurgerea unui proces pe termen lung care implică uriașe transformări, inclusiv în sectorul vegetal și zootehnic.

Comisia Europeană monitorizează, în această perioadă, până în data de 16 martie a.c., opiniile, sugestiile transmise de autorități publice, întreprinderi, organizații ale societății civile sau din partea publicului european.

Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), care reprezintă aproximativ 80% din piața de produse de protecția plantelor din țara noastră, a transmis către Comisie, astăzi, 4 martie, punctul său de vedere pe care îl redăm, integral:

Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) apreciazǎ iniţiativa Comisiei Europene de a lansa strategia Green Deal și Farm-Fork pentru întregul lanț agroalimentar. Asociaţia noastrǎ sprijină fermierii și producția, si ia in considerare abordarea propusă pentru abordarea crizei climatice. Agricultorii au fost puternic afectați de schimbările climatice și deţinem know-how care sǎ îi ajute să se adapteze. Pentru a îmbunătăți cu adevărat durabilitatea, este necesară o evaluare atentă a deciziilor bazate pe dovezi stiinţifice, nu pe presiunea unor grupuri de forţǎ, de orice culoare ar fi acestea. Produsele de protecție a plantelor (PPP) vor fi o caracteristică a acordului ecologic și sperăm la o discuție bine motivată, bazată pe știință, axată pe un set limitat de instrumente de politică pentru a evita o fragmentare a normelor în diferite legislații. De asemenea, dorim să insistăm asupra necesității de a accelera inovația pentru provocările viitoare. Este necesar să se realizeze un echilibru fin între măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și asigurarea continuării producției alimentare sigure. (…) Legislatia UE impune ca produsele de protectia plantelor sa fie vândute numai acolo unde nu există efecte nocive asupra oamenilor și niciun impact inacceptabil asupra mediului și să fie utilizate numai atunci când este nevoie. În ciuda existenței acestor măsuri de siguranță, vedem preocupările societății asociate cu pesticidele și evaluăm disponibilitatea Comisiei de a reduce riscul. Asociația noastră are date certe cu privire la consumul scazut de PPP în țara noastră, la jumătate față de media europeană și, în aceste condiții, nu suntem de acord cu reducerea utilizarii egalitariste a utilizării de produse de protecția plantelor. Comisia trebuie să facă o analiză știintifică bine fundamentată pe date certe statistice și să nu impună unilateral procente de reducere a utilizării de produse de protecție. Cu toate că acest lucru va fi foarte dificil pentru noi, apreciem că utilizarea indicatorului de risc armonizat 1 poate fi o modalitate rezonabilă de a măsura reducerea pericolelor pesticidelor utilizate atât în mod organic cât și în cele convenționale agricultură. Orice propunere de ținte HRI ar trebui să utilizeze un nivel de referință realizat din indicele mediu în perioada 2014-2017. Transmitem Comisiei Europene propunerea de a lua în considerare adăugarea unui indicator care să măsoare și consecințele cu care se vor confrunta agricultorii dacă nu sunt aduse la timp soluții alternative pe piață. Considerăm că producția ecologică are un rol de jucat în diversitatea de sisteme agricole pe care le apărăm. Cu toate acestea, este important de reținut că există compromisuri ecologice legate de o creștere a agriculturii ecologice, care ar trebui luate în considerare. Acestea includ un volum global crescut de utilizare a pesticidelor utilizate in agricultura organica în Europa, deoarece unele produse utilizate în mod obișnuit în agricultura organică trebuie să fie aplicate în cantități mult mai mari decât alternativele chimice, este nevoie de mai mult teren agricol pentru a menține același nivel de productivitate și mai multe emisii de gaze cu efect de seră. Considerăm că este necesară o abordare cu adevărat holistică pentru a echilibra aceste tensiuni și a realiza acțiunile climatice necesare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram