Bugetul Uniunii Europene se discută, astăzi, în Consiliul European. Președintele Iohannis pledează în favoarea politicii agricole și de coeziune

Un acord comun în privința viitorului cadru financiar multianual (CFM) al Uniunii Europene, pentru perioada 2021-2027, va fi imposibil de atins la reuniunea șefilor de stat și de guvern care începe astăzi, 20 februarie, la Bruxelles. Bugetul Uniunii Europene, destinația fondurilor, felul în care va fi alimentat, nivelul contribuției statelor membre, divergențele referitoare la construcția bugetului dintre Comisia Europeană, președintele Consiliului Europei și Parlamentul European, opoziția puternică declarată de state membre precum Suedia, Olanda, Austria, Danemarca de a accepta să aloce mai mult de 1% din venitul național brut la bugetul Uniunii sunt teme dificile care vor provoca negocieri intense. Guvernul german condus de Angela Merkel este dispus să contribuie cu mai mult de 1%, dar condiționat de dezvoltarea unui nou model de afaceri în UE, orientat spre economia digitală și combaterea schimbărilor climatice.

De partea cealaltă sunt 15 țări, printre care și România, care pledează pentru un buget mai mare, care să nu afecteze politica de coeziune (care susține dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport), subvențiile agricole și politica de dezvoltare regională, pentru reducerea decalajelor economice și sociale. Franța are, de asemenea, un lobby agricol intern puternic. Fermierii francezi, nemulțumiți deja de restricțiile privind utilizarea pesticidelor, vor continuarea politicii de acordare a subvențiilor agricole după modelul de afaceri de până acum.

Provocarea este mare la nivelul Uniunii Europene. Decizia va fi între un buget mai mare sau o reducere de cheltuieli, în condițiile în care au apărut noi priorități pe agenda Bruxelles-ului, precum ambițiile legate de tranziția către neutralitatea climatică până în anul 2050 și o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030 (emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul agricol al UE au scăzut cu 21% în perioada 1990-2014).

Există state membre care spun că bugetul Uniunii Europene ar trebui să fie mai mic, deși ele însele așteaptă ca UE să facă mai mult, iar aceasta nu este o poziție serioasă”, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureșan pentru Euronews. „Dacă nu ajungem la finanțări mult mai mari, nu vom putea face față noilor provocări fără reducerea politicilor tradiționale, de coeziune și agricolă”, a declarat eurodeputatul german Niclas Herbst, vicepreședinte în Comisia pentru bugete din Parlamentul European.

Următorul cadru financiar multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, când se încheie actualul exercițiu financiar 2014 – 2020, iar adoptarea documentului depinde de votul în unanimitate al statelor membre și de aprobarea Parlamentului European.

Charles Michel, președintele Consiliului European, va prezenta în cadrul reuniunii șefilor de stat și de guvern care începe astăzi propunerea privind dimensiunea bugetului și modul de alocare. Însă propunerea lui Michel nu este acceptabilă pentru Parlamentul European (PE), potrivit unui comunicat al instituției. Echipa de negociere a PE și-a exprimat opoziția față de propunerea președintelui Consiliului European, pe care o consideră cu mult sub așteptările Parlamentului, din punct de vedere financiar. Președintele Consiliului Europei propune un buget de 1.095 miliarde euro, cu o contribuție a statelor membre de 1,074% din venitul național brut (VNB), sub propunerea Parlamentului European, de 1,3%, sub cea a Comisiei Europene, de 1,11% din VNB, și peste cea a președinției finlandeze, care și-a încheiat mandatul la sfârșitul anului trecut, de 1,067%, și care a eșuat în încercarea de a ajunge la un compromis între viziunea Comisiei și a Parlamentului European.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, admite necesitatea unui echilibru între politicile tradiționale, agricole și de coeziune (importante pentru România), și noile priorități legate de ambițiile de mediu, dar a avertizat, conform caleaeuropeană.ro, că nu va accepta un buget care nu garantează minimum 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis la reuniunea extraordinară a Consiliului European. Conform comunicatului instituției prezidențiale, președintele Iohannis va pleda „pentru asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, subliniind că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări substanțiale pentru aceste două politici, ca instrumente menite să reducă decalajele de dezvoltare între statele membre”. România preferă nivelul bugetului propus de Comisia Europeană „având în vedere că au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase”, potrivit comunicatului Președinției României. Adică, optează pentru o contribuție de 1,11% din Venitul Național Brut.

În paralel cu bugetul Uniunii Europene, se discută și reforma politicii agricole comune (PAC). Un subiect sensibil pentru România, dar cu mai multe mize. Dacă viitoarea PAC se va adopta conform discuțiilor care au loc în prezent la nivelul Uniunii Europene, cu o concentrare mai mare pe acordarea de subvenții la hectar către firmele mici și mijlocii și plafonarea sprijinului pentru fermele mari și foarte mari, există oportunitatea de a dezvolta industria de procesare în România și zonele rurale. Pentru utilizarea optimă a fondurilor europene, este nevoie de un plan bine fundamentat, conceput pentru următorii ani, în acord cu prioritățile interne.

Dacian Cioloș, europarlamentar român, președintele celui de-al treilea grup politic din Parlamentul European ca mărime (Renew Europe) și fost comisar european pentru agricultură, a vorbit la Realitatea Plus despre provocările și oportunitățile României. „Trebuie să ne asigurăm că bugetul pentru politica agricolă comună rămâne, în continuare, la un nivel ridicat, pentru ca România să poată să beneficieze de creșterea subvențiilor la hectar. Este în discuție subiectul plafonării subvențiilor pentru fermele mari. Faptul că s-ar aplica plafonări pentru fermele mari sau foarte mari nu înseamnă că România va pierde acei bani, ei sunt redistribuiți în altă parte. Dar eu cred că și aici putem găsi soluții. O parte din bani să fie redistribuiți către fermele mici, mijlocii, orientate spre piață, și să fie ajutate mai ales pe partea de comercializare, de introducere a unor tehnologii noi care să reducă inclusiv impactul asupra mediului. Fermele mari pot să creeze locuri de muncă, au nevoie și ele de retehnologizare, de introducerea agriculturii de precizie, de tot ce înseamnă agricultura digitală. Pot să investească în procesarea produselor. Noi ne lăudăm că avem producție mare la porumb sau la grâu, dar exportăm materie primă și importăm, de exemplu, carne de porc, pentru că am aruncat în aer acest sector. Avem ferme mari, de câteva mii de hectare, care acoperă suprafețele agricole a două – trei comune. Astfel de ferme ar trebui sprijinite să investească și pe partea de procesare, să creeze locuri de muncă pentru oamenii de acolo. Eu așa aș prezenta poziția României pe subiectul acesta al plafonării subvențiilor. Pe programul de dezvoltare rurală, va trebui să vedem cum folosim acești bani, pentru că fondurile vor fi mai reduse la scară europeană și va trebui să vedem cum putem să atragem bani din alte surse, de la Banca Europeană de Investiții, de exemplu, sau de pe piața de capital, dar asta presupune viziune, adică mă concentrez pe infrastructură rurală, pe servicii în mediul rural, pe crearea de locuri de muncă, pe segmentul IMM-urilor, pe industria alimentară”, a spus Dacian Cioloș.

Cioloș a explicat, la postul de televiziune citat, că România are șansa de a negocia textele legislative care se pregătesc acum la Comisia Europeană. „Trebuie să-ți folosești influența politică nu doar în Parlamentul European, ci și la Comisia Europeană. Poți să spui tu, ca a șasea putere decizională în UE: Uite, domnule sau doamna comisar, eu, Guvernul României, sunt interesat de următoarea formulare în proiectul legislativ. Dacă vreți să aveți susținere în Parlamentul European din partea deputaților mei sau în Consiliul de Miniștri din partea ministrului meu așa ar trebui să arate textul legislativ. Așa procedează statele membre care, într-adevăr, își folosesc influența”.

Intenția de a dezvolta sectorul de procesare a fost exprimată și de autoritățile de la București. Cifrele statistice arată că această oportunitate trebuie valorificată.

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică relevă că, în anul 2019, deficitul comercial al României rezultat din comerțul internațional cu alimente și animale vii a ajuns la aproape 2 miliarde de euro, provenit din importuri în valoare de aproximativ 6,76 miliarde euro și exporturi cifrate la 4,77 miliarde euro.

În relația comercială cu țările membre ale Uniunii Europene, situația s-a deteriorat și mai mult pentru această grupă de produse. Deficitul rezultat din comerțul intra-UE cu alimente și animale vii a ajuns la aproape 3,4 miliarde euro, în anul 2019. Comparativ cu 2018, exporturile României de alimente și animale vii în state membre UE s-au redus cu 2%, coborând până la 2,5 miliarde euro, în timp ce importurile au crescut cu 12,2%, ajungând la 5,9 miliarde euro.

În același timp, România este unul dintre principalii exportatori de materii prime agricole din UE: locul întâi la exportul de porumb – acoperă aproape 75% din vânzările UE în țări terțe, locul al doilea la exportul de grâu comun, după Franța, locul al treilea la orz, după Franța și Germania, conform datelor colectate de Comisia Europeană valabile pentru anul comercial curent, perioada 1 iulie 2019 – 16 februarie 2020. Ca o comparație, producția de grâu a Franței în anul comercial 2019/2020 totalizează aproape 40 de milioane de tone, cea a României aproximativ 10 milioane tone. Recolta de orz a Franței se cifrează la peste 13 milioane de tone, cea a Germaniei la peste 11 milioane tone, cea a României până la 2 milioane tone. De asemenea, România vinde cea mai mare cantitate de boabe de soia în țări extra-UE, (87% din exporturile totale ale UE) și cea mai mare cantitate de semințe de floarea-soarelui (peste 51% din exporturile UE).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram