Ce-i lipsea Canalului Siret-Bărăgan? Un director general adjunct și o prelungire a finanțării până în 2023

Guvernul României a aprobat, în ședința de ieri, o Ordonanță de Urgență prin care completează schema de conducere a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) cu un nou post de director general adjunct și prelungește perioada de finanțare a lucrărilor pentru reabilitarea infrastructurii de irigații până în anul 2023.

În esență, actul normativ aprobat, ieri, în regim de urgență, modifică alte două acte normative. Se modifică articolul 8 al Ordonanței de Urgență nr. 82/2011, pentru înființarea unui nou post de conducere, de director general adjunct al ANIF, deși articolul respectiv prevedea deja un post de director general adjunct numit prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, și articolul 9 al aceleiași OUG, pentru stabilirea drepturilor salariale ale noului șef ANIF.

Ordonanța de Urgență aprobată, ieri, de guvern completează și o lege, Legea nr. 269/2015, pentru prelungirea perioadei de finanțare a lucrărilor de reabilitare a infrastructurii de irigații până în anul 2023.

Un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că aceste măsuri au ca scop „declanșarea imediată a lucrărilor de reabilitare a obiectivului Canal magistral Siret-Bărăgan – Etapa I”.

Un canal prea scump pentru bugetul național

Demersul guvernului poate să însemne atragerea în echipă a unui profesionist care să dinamizeze proiectul Siret-Bărăgan sau poate să reprezinte doar un nou post politic. Poate să însemne trecerea proiectului la o bugetare multianuală (deși este greu de crezut, pentru că România, din lipsă de fonduri și de viziune, nu are acest exercițiu) sau poate să reprezinte doar lărgirea orizontului de așteptare a finalizării proiectului dincolo de alegerile parlamentare din 2020.

Finalizarea „Canalului magistral Siret-Bărăgan – Etapa I” ar asigura condiții pentru irigarea unei suprafețe de aproximativ 120.000 de hectare care să deservească exploatațiile agricole din zonă. Dar, mai crede cineva că va fi finalizat? Lucrările au început înainte de anul 1989, canalul fiind proiectat pe o lungime de aproximativ 190 de km, pe teritoriul județelor Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomița. De atunci și până în prezent, au fost inițiate lucrări de execuție la Tronsonul I pentru 50 de km, dar au fost finalizați doar 5,7 km. Pe o lungime de 28,8 km sunt lucrări în diverse stadii de execuție, însă în proces de degradare, după cum se arată chiar în expunerea de motive pentru aprobarea Ordonanței de Urgență, din februarie a.c., prin care obiectivul de investiții trecea, de la Ministerul Apelor și Pădurilor, în administrarea MADR. Din anul 2010, lucrările executate se află în conservare.

Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) și fost ministru al agriculturii, estimează costurile de realizare a canalului între cinci și șase miliarde de euro. Președintele ASAS ne-a declarat că lucrările pentru finalizarea canalului trebuie să constituie o prioritate, fiind de părere că investiția se poate recupera într-un timp relativ scurt. „Pentru ca producțiile record înregistrate în ultima perioadă să poată fi confirmate și în viitor este nevoie de dezvoltarea sistemului de irigații”, a precizat Valeriu Tabără. Florin Barbu, director general ANIF, ne-a declarat, recent, că anul acesta se va lansa licitația pentru continuarea construcției Siret-Bărăgan. Reprezentantul ANIF speră ca până cel mai târziu în luna martie a anului viitor să fie încheiată licitația și să înceapă lucrările de construcție. Obiectivul ANIF este de a avea irigate, în următorii ani, două milioane de hectare.

După anul 1989, scădere abruptă a suprafețelor irigate

În anul 1989, România avea un sistem de irigații care acoperea 3,2 milioane de hectare. Anul trecut, suprafața udată, totală, era de 622.772 hectare, din care 536.281 hectare a reprezentat suprafața udată de Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații, conform raportului de activitate al ANIF pentru anul 2018.

Lipsa sistemelor de irigații este reclamată, în fiecare an, de agricultori. S-au emis legi și a existat și un plan de reformă în domeniu. Subiectul a fost îndelung disputat și a făcut chiar obiectul unui raport de audit al Curții de Conturi a României. În anul 2004, suprafața totală irigată era de 327.000 hectare, în 2013 de 151.000 hectare, se arată în raportul de auditare a implementării reformei îmbunătățirilor funciare întocmit, în anul 2014, de Curtea de Conturi a României. Concluzia acestui raport a fost fără echivoc: implementarea reformei în domeniul îmbunătățirilor funciare la nivel național nu a avut finalitatea așteptată, fiind un insucces al politicii de aplicare a pachetului legislativ specific. Raportul a fost înaintat Parlamentului. De atunci și până acum, agricultorii continuă să reclame lipsa irigațiilor. Anul acesta, fermierii susțin că din cauza secetei au fost afectate culturile de orz, rapiță și grâu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram