Cercetătorii UE: porumbul, o cultură vulnerabilă la schimbările climatice

Porumbul a fost cea mai afectată cultură cerealieră de vremea extrem de caldă și de secetoasă din acest an. Producția de porumb a Uniunii Europene s-a redus cu aproximativ 4%, față de anul trecut, iar la nivel global scăderea a fost de 3%. Condițiile meteorologice nefavorabile au afectat cultura de porumb la momentul semănatului în Statele Unite ale Americii și în Ucraina, în timp ce în Uniunea Europeană (UE) efectele negative ale vremii au avut repercusiuni asupra culturii în perioada de creștere. Evenimentele meteo severe preconizate pentru anii următori vor duce la pierderi mari de recolte, în absența unui efort de atenuare și de adaptare, apreciază Comisia Europeană în baza cercetărilor oamenilor de știință europeni.

Scăderile de producție, înregistrate deja de producătorii de porumb, este probabil să devină tot mai frecvente, în situația unei creșteri a temperaturilor globale cu numai 1,5° C, apreciază cercetătorii europeni. Valurile de căldură și secetele severe ar putea apărea tot mai des. Producătorii din Uniunea Europeană resimt impactul încălzirii globale încă din vara anului 2018, când temperaturile ridicate au provocat secete care au afectat puternic producția agricolă în multe țări ale UE. Anul acesta au fost înregistrate temperaturi ridicate în Europa Centrală și de Est, dar și în Vestul Uniunii Europene unde au fost atinse niveluri record (peste 40° C în Franța și Benelux). Valurile de căldură au fost combinate cu seceta prelungită în mai multe zone din Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, iar precipitațiile ușoare din unele regiuni poloneze sau spaniole nu au fost suficiente pentru a compensa lipsa apei din sol.

România, printre cele mai afectate țări europene de creșterea temperaturilor

Pe baza simulărilor efectuate de oamenii de știință europeni, producătorii din România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Germania vor fi printre primii, din Europa, afectați de pierderile mari de culturi aduse de extremele climatice. Italia, cel mai mare producător de porumb din zona mediteraneeană, va resimți mai târziu efectele schimbării de temperatură, în anii 2040, conform aprecierii cercetătorilor europeni, pentru că porumbul este irigat puternic în nordul Italiei și există un potențial de adaptare.

În ultimii ani, producția globală de cereale a crescut într-un ritm constant, dar a pierdut diversitatea culturilor pe măsură ce producțiile de porumb, grâu și orez au crescut, lăsându-le în urmă pe altele, cum ar fi orzul.

În prezent, porumbul este cea mai răspândită cultură din lume, Statele Unite ale Americii fiind cel mai important producător (350,5 milioane tone, conform estimărilor din septembrie a.c.) și principalul motor al creșterii producției globale, în ultimii 15 ani. Uniunea Europeană este al patrulea mare producător, după Brazilia. China este al doilea producător global de porumb, cu peste 250 de milioane de tone. În ultimii zece ani, UE-28 a produs, în medie, 65,8 milioane de tone de porumb pe an. În anul comercial 2019/2020, Uniunea Europeană are o producție de porumb estimată la 66,7 milioane tone, în scădere de la 69,3 milioane tone cât a obținut anul trecut.

România are o producție de 14,89 milioane tone, conform estimărilor preliminare, și un randament mediu de 5,62 tone/hectar (4,96 tone/hectar media ultimilor cinci ani), în condițiile creșterii suprafețelor recoltate cu peste 230.000 de hectare față de anul trecut, ajungând la 2,65 milioane hectare. Aceasta este a doua cea mai mare suprafață de pe care a fost recoltat porumbul, în ultimii 13 ani, după cea din anul 2012 (2,73 milioane hectare).

Comisia Europeană recunoaște importanța schimbărilor climatice și propune pentru politica agricolă comună (PAC) după 2020 noi obiective specifice atât pentru atenuarea efectelor, cât și pentru adaptarea la noile condiții de climă, incluzând măsuri privind biodiversitatea, protecția solului, diversificarea sectorului agricol prin investiții și transfer de cunoștințe și inovare, precum și sprijin pentru gestionarea riscurilor.

În exercițiul financiar 2014-2020, România a fost beneficiară a fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii de irigații prin submăsura 4.3., iar fondurile alocate, epuizate până la sfârșitul lunii august a anului în curs, au fost în valoare de 200 de milioane de euro.

În România, au fost irigate 620.000 de hectare, conform ultimei informări a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), cele mai mari suprafețe irigate fiind în județele Brăila (250.766 hectare) și Ialomița (82.675 hectare). În Brăila, aproximativ jumătate din suprafața irigată (123.805 hectare) a vizat cultura de porumb. De asemenea, în județul Ialomița, cele mai mari suprafețe irigate au fost cele cultivate cu porumb – 32.538 hectare, conform ANIF.

Dezvoltarea sistemelor de irigații este susținută și de finanțări acordate de sistemul bancar. Recent, Agricost Brăila, care exploatează 57.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, a încheiat un acord de finanţare în valoare de 28,8 milioane de euro cu EximBank, iar finanțarea vizează inclusiv dezvoltarea sistemelor de irigații în zonă. În prezent, 70% din suprafața Insulei Mari a Brăilei (IMB) dispune de sisteme de irigație și, până la sfârșitul anului 2021, compania și-a propus să aibă instalații de irigații pe întreaga suprafață de teren a IMB. Irigațiile sunt esențiale, însă nu reprezintă soluția exclusivă a fermierilor. Lucian Buzdugan, directorul general al companiei Agricost Brăila, declara, recent: „Mai este și conservarea apei în sol. Noi, agronomii, trebuie să învățăm foarte bine acest lucru. Am lucrat în SUA, Argentina și Brazilia și am văzut o metodă simplă și eficientă de a păstra apa în sol și anume lucrări minime de întreținere a terenului. Să nu învârtim solul, pentru că se pierde apă”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram