Cum și când a intrat pesta porcină africană în România. Avertismentele ignorate ale Comisiei Europene

România apare pe platforma on-line a Departamentului pentru Agricultură din SUA (USDA) cu o analiză privind evoluția pestei porcine africană publicată, săptămâna trecută, cu mesajul cheie „Industria de porc din România continuă să se lupte cu pesta porcină africană”.

Analiza evidențiază evoluția ascendentă a focarelor de pestă porcină din România, impactul comercial, ca urmare a restricțiilor impuse în activitatea de export, și efectele asupra industriei de profil, cauzate de prețurile în creștere ale purceilor din import. Reflectă, de asemenea, și criticile din zona industriei de profil adresate autorităților române pentru măsurile „insuficiente și ineficiente” dispuse în combaterea virusului. Importurile de porci vii au scăzut în primele patru luni ale anului 2019 cu 20 de procente, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2018. Un regres posibil determinat de creșterea prețului porcilor vii la nivelul UE, apreciază studiul citat, dar și de incertitudinea industriei de profil în ceea ce privește evoluția bolii. În același timp, scad efectivele interne de porci, iar importurile de carne de porc continuă să crească. În primele patru luni din acest an, importurile de carne de porc au înregistrat un avans cu 12%, după creșterea cu 23% de anul trecut, comparativ cu 2017.

Prețul purceilor, cu 40% mai mare decât anul trecut, pe piața europeană

Prețul cărnii de porc este în continuă creștere, pe piața europeană. Carnea de porc clasa S a avut un preț mediu de 182,3 euro/100 kg carcasă, în perioada 12 – 18 august 2019, în creștere cu 1,6% comparativ cu o săptămână în urmă, cu 2,8% mai mult decât în urmă cu o lună și cu 19,6% peste prețul consemnat în urmă cu un an, potrivit statisticilor europene. Prețul cărnii de porc clasa E a fost de 180,1 euro/100 kg carcasă, cu 1,9% peste prețul consemnat cu o săptămână în urmă, cu 3,3% mai scumpă decât în urmă cu o lună și cu 20,8% peste prețul din aceeași perioadă a anului trecut. Prețul purceilor a fost de 50,4 euro/cap de animal, în creștere cu 0,8% față de săptămâna anterioară (săptămâna 32), în scădere cu 6,6% față de prețul consemnat cu o lună în urmă, dar cu aproape 40% mai mare decât în urmă cu un an.

Evoluția importurilor de carne de porc ale României în perioada 2016 – 2018 și în primele patru luni din 2019 (tone carcasă)

Partener

2016

2017

2018

Ian.- apr. 2019

Variație

ian. – apr. 2019/

ian.- apr. 2018 (%)

Total, din care:

268.473

319.097

391.563

113.827

12,35%

Germania

70.289

89.600

95.315

22.273,00

-22,24 %

Spania

56.398

63.332

88.146

26.024

12,43%

Ungaria

42.427

47.968

81.066

24.960

76,33%

Olanda

26.700

32.516

35.837

9.089

7,39%

Polonia

19.169

28.699

30.680

11.875

23,12%

Danemarca

8.391

12.896

13.507

2.183

-48,54%

Belgia

7.780

9.573

11.362

3.040

9,87%

Austria

9.842

8.580

8.973

3.060

9,55%

Italia

11.637

9.761

7.858

4.694

52,21%

Franța

5.861

5.093

6.874

2.361

71,41%

Sursa: Global Trade Atlas

Comisia Europeană a avertizat asupra riscului apariției pestei porcine africane încă din anul 2015. Un audit al Comisiei efectuat la începutul anului 2017 demonstrează iresponsabilitatea autorităților române în a preveni apariția bolii pe teritoriul României.

Potrivit ultimei actualizări a Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVA), la data de 20 august a.c., în România existau 950 de focare de pestă porcină africană (PPA), în creștere de la 746 focare existente în data de 8 august a.c., și de la 581 focare consemnate la începutul lunii. PPA era prezentă în 231 de localități din 23 de județe ale țării. Șase exploatații comerciale erau afectate, dintre care două de tip A. Existau, în plus, 1.803 cazuri la mistreți, conform ultimei actualizări a ANSVSA.

Scurt istoric al apariției pestei porcine și modul în care a fost abordată această problemă la nivelul autorităților române

În luna ianuarie 2014, pesta porcină africană se răspândise în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Ca răspuns la această evoluție, Comisia Europeană a dezvoltat o strategie privind pesta porcină africană pentru statele membre afectate și pentru cele cu un risc ridicat de apariție a bolii. Strategia viza prevenirea răspândirii bolii și, în cele din urmă, eradicarea acesteia de pe teritoriile afectate, iar statele membre cu risc de apariție a pestei porcine africane au fost invitate să dezvolte programe de supraveghere și control, cofinanțate de Comisie.

În luna decembrie 2016, pesta porcină africană a fost confirmată în Ucraina, la mai puțin de 10 km de granița cu România.

În perioada 25 ianuarie – 2 februarie 2017, ca urmare a riscului ridicat de apariție a virusului în România, dinspre Ucraina și Moldova, Comisia Europeană a efectuat un audit concentrat, în principal, asupra celor opt județe expuse: Satu Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Iași, Vaslui, Galați și Tulcea. În raportul final, experții europeni au consemnat: Per ansamblu, raportul concluzionează că România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii pestei porcine africane, de exemplu gestionarea populației de porci mistreți și biosecuritatea în exploatațiile nonprofesionale, și le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanțială a rezultatelor. Deși vânătorii au cunoștință de pesta porcină africană, programul slab de supraveghere pasivă a mistreților nu oferă garanția că pesta porcină africană ar fi depistată într-un stadiu incipient după introducerea sa. Acest lucru va întârzia depistarea bolii și, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploatațiile nonprofesionale”. Iată un exemplu, din raportul CE, privind modul în care a fost gestionată problema porcilor mistreți, considerați principal factor de risc pentru răspândirea bolii: „Programul actual de supraveghere a mistreților, în special supravegherea pasivă de slabă calitate, nu oferă garanția ca pesta porcină africană ar fi depistată într-un stadiu timpuriu. Acest lucru va întârzia depistarea bolii și, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploatațiile nonprofesionale. Sistemul actual de găsire a mistreților morți, pentru testare, este foarte ineficient, întrucât nu este bazat pe stimulente și impune vânătorilor sarcini precum livrarea carcaselor la laborator pe cheltuiala proprie, simultan cu scăderea din cota lor de vânătoare a numărului mistreților morți aduși la laborator.

Experții europeni au identificat o serie de probleme în activitatea de depistare timpurie a bolii, dar și aspecte care țin de gestionarea situației în cazul apariției virusului pe teritoriul României. În același timp, au transmis autorităților române recomandări menite să corecteze deficiențele identificate și să îmbunătățească punerea în aplicare a măsurilor de control.

În iulie 2017, la doar câteva luni de la auditul Comisiei Europene, pesta porcină africană este depistată, pentru prima dată, în România, la porcii domestici, în două exploatații comerciale din Satu-Mare, în apropierea granițelor cu Ungaria și Ucraina. Trei noi focare sunt confirmate în același județ, în lunile ianuarie și martie ale anului 2018. Până la sfârșitul anului 2018, numărul focarelor de pestă porcină ajunsese la 1.145. Efectivele de porcine ale României au scăzut la 3,9 milioane capete, de la 4,4 milioane de capete în decembrie 2017, și, în același timp, numărul de scroafe de reproducție a scăzut cu 12%, de la 350.000 de capete la 309.000 capete, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Aproximativ 430.000 de porci au fost sacrificați în programul de eradicare a pestei și 9.214 proprietari au fost despăgubiți pentru pierderile cauzate, până în data de 20 august a.c., cu o valoare totală de aproximativ 54 de milioane de euro.

Sursa: ANSVSA
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram