Curtea de Conturi Europeană: „Mai multe state membre nu au transpus la timp și în totalitate Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor”

Utilizarea pesticidelor în agricultura din Uniunea Europeană, modul în care sunt transpuse directivele europene în legislația națională a statelor membre și cum sunt stimulați fermierii să adopte soluții alternative pentru protecția plantelor au făcut obiectul auditului Curții de Conturi Europene publicat miercuri, 5 februarie a.c.

Mai multe state membre nu au transpus la timp și în totalitate Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, iar stimulentele care ar trebui să încurajeze fermierii să adopte metode alternative rămân slabe. Pe lângă aceasta, Comisia Europeană nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării de pesticide”, se arată în comunicatul transmis de Curtea de Conturi Europeană cu ocazia lansării raportului special „Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor: progrese limitate în măsurarea și în reducerea riscurilor”. Acţiunile Comisiei sunt considerate ineficiente şi procesul de implementare prea lent.

Curtea menționează că după adoptarea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor, în 2009, Comisia Europeană nu a verificat corectitudinea transpunerii, iar în anul 2012 a fost necesară lansarea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două țări, Bulgaria și Luxemburg.

Abia în 2016, Comisia a luat măsuri „mai susținute pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei” și primii doi indicatori de risc la nivelul UE au fost introduși, cu greu, la zece ani de la emiterea documentului, în noiembrie 2019. Însă niciunul dintre acești indicatori nu arată în ce măsură directiva a reușit să atingă obiectivul UE de a asigura o utilizare durabilă a produselor de protecție a plantelor. Curtea constată că au lipsit criteriile clare și cerințele specifice care să faciliteze aplicarea directivei, stimulentele au fost insuficiente pentru încurajarea fermierilor să își reducă dependența de pesticide, iar Comisia a fost ineficientă în demersul de a controla și a reduce riscurile asociate utilizării pesticidelor de către fermieri.

În aceste condiții, Samo Jereb, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport, a declarat: „Noua politică agricolă comună care va intra în vigoare în 2021 a reprezentat o ocazie de a se găsi soluții adecvate la această problemă, dar, din păcate, această șansă a fost ratată.”

Instituția de control europeană subliniază că aplicarea principiilor gestionării integrate a dăunătorilor, adică recurgerea la pesticide numai dacă metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace, devenită obligatorie odată cu directiva, nu este o condiție pentru a se beneficia de plăți în cadrul PAC. În UE, vânzările de substanțe active utilizate în produsele de protecție a plantelor depășesc 350.000 de tone pe an, mai remarcă instituția europeană.

Pe baza constatărilor în urma efectuării auditului, Curtea de Conturi Europeană a emis câteva recomandări pentru Comisie și un termen-țintă pentru punerea în aplicare – anul 2022.

Recomandări pentru Comisia Europeană

– să verifice că statele membre transformă principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor în criterii practice și controlează respectarea acestor criterii la nivelul exploatațiilor;

– să includă criteriile măsurabile legate de gestionarea integrată a dăunătorilor în sistemul de „condiționalitate” din cadrul PAC de după 2020 și să se asigure că acestea sunt respectate.

– să îmbunătățească statisticile referitoare la produsele de protecție a plantelor atunci când va revizui legislația, astfel încât aceste statistici să fie mai ușor accesibile, mai utile și mai comparabile;

– să evalueze progresele realizate în direcția obiectivelor de politică și să îmbunătățească indicatorii de risc armonizați sau să dezvolte unii noi, ținând seama de utilizarea produselor de protecție a plantelor.

Pe lângă acestea, statele membre pot utiliza măsurile PAC finanțate prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală pentru a promova utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, inclusiv gestionarea integrată a dăunătorilor. Aceste măsuri includ angajamentele de agromediu și climă, în cadrul cărora statele membre pot acorda plăți pentru gestionarea factorilor de producție (produse de protecție a plantelor și/sau îngrășăminte) și pentru practici agricole durabile în contextul agriculturii integrate.

De asemenea, statele membre pot utiliza PAC pentru a sprijini agricultura ecologică (suprafața pe care se practică agricultura ecologică reprezintă 7% din suprafața agricolă totală a UE), menționată în directivă ca un tip de „gestionare a dăunătorilor cu un consum redus de pesticide”. Alte măsuri relevante includ sprijinul pentru investiții, de exemplu investiții în echipamentele pentru agricultura de precizie.

Principii ale gestionării integrate a dăunătorilor

1. Prevenirea apariției și/sau eliminarea organismelor dăunătoare ar trebui să se realizeze sau să fie sprijinită prin intermediul mai multor metode și, în special, prin:

– rotația culturilor;

– utilizarea unor tehnici de cultivare adecvate (de exemplu tehnica semănatului tardiv, datele și densitățile semănatului, subînsămânțarea, aratul de conservare, curățarea și însămânțarea directă);

– utilizarea, după caz, a varietăților rezistente/tolerante, precum și a semințelor și a materialului săditor standard/certificat;

– utilizarea fertilizării echilibrate, a unor practici de stropire cu var și de irigare/drenare; – prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare prin măsuri de igienă (de exemplu prin curățarea permanentă a mașinilor și a echipamentului);

– protejarea și răspândirea organismelor benefice importante, de exemplu prin măsuri adecvate de protejare a plantelor sau prin utilizarea infrastructurilor ecologice înăuntrul și în afara locurilor de producție.

Există mai multe măsuri din cadrul PAC care pot contribui la punerea în aplicare a directivei. Curtea de Conturi notează câteva:

– statele membre trebuie să instituie sisteme de consiliere agricolă care să ofere consiliere tuturor fermierilor, inclusiv în domeniul gestionării integrate a dăunătorilor;

– fermierii cu peste 15 hectare de teren arabil care primesc plăți directe trebuie să mențină zone de interes ecologic pe 5 % din suprafața lor arabilă și, începând din 2018, nu mai au dreptul de a utiliza produse de protecție a plantelor în aceste zone;

– programe specifice din sectorul fructelor și legumelor promovează adoptarea gestionării integrate a dăunătorilor.

2. Organismele dăunătoare trebuie să fie monitorizate cu ajutorul unor metode și instrumente adecvate, atunci când acestea sunt disponibile. Printre instrumentele adecvate ar trebui să se numere observațiile efectuate în câmp, precum și sistemele fiabile din punct de vedere științific pentru avertizare, prognoză și diagnoză timpurie, atunci când este posibil, precum și apelarea la consultanță din partea unor profesioniști calificați. 3. Pe baza rezultatelor monitorizării, utilizatorul profesionist trebuie să decidă dacă și când să aplice măsurile de protecția plantelor. Valorile-limită solide și fiabile din punct de vedere științific sunt componente esențiale în procesul de luare a deciziilor.

3. Pentru organismele dăunătoare, valorile-limită stabilite pentru regiunea în cauză, zonele specifice, culturile și condițiile climaterice speciale trebuie luate în considerare înainte de aplicarea tratamentelor, atunci când acest lucru este posibil.

4. Metodele biologice, fizice și alte metode nechimice durabile trebuie preferate metodelor chimice, dacă acestea asigură un control corespunzător al dăunătorilor.

5. Pesticidele aplicate trebuie să fie cât se poate de specifice pentru ținta vizată și trebuie să aibă efecte secundare minime asupra sănătății umane, asupra organismelor care nu sunt vizate și asupra mediului.

6. Utilizatorul profesionist ar trebui să mențină utilizarea pesticidelor și alte forme de intervenție la nivelurile minime necesare, de exemplu prin aplicarea unor doze reduse, prin frecvența redusă a aplicării sau prin aplicări parțiale, în condițiile în care nivelul de risc pentru vegetație este acceptabil, iar acestea nu măresc riscul de dezvoltare a rezistenței în cadrul populațiilor de organisme dăunătoare.

7. Atunci când se cunoaște riscul rezistenței față de o măsură de protecție a plantelor și când nivelul organismelor dăunătoare necesită aplicări repetate de pesticide pe culturi, ar trebui aplicate strategiile antirezistență disponibile, pentru menținerea eficacității produselor. Aceasta ar putea include utilizarea pesticidelor multiple cu modalități diferite de acțiune.

8. Pe baza înregistrărilor referitoare la utilizarea pesticidelor și a monitorizării organismelor dăunătoare, utilizatorul profesionist ar trebui să verifice reușita măsurilor de protecție a plantelor aplicate.

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică, precizează comunicatul Curții de Conturi Europene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram