Potrivit ultimelor statistici, deficitul comercial din comerțul intracomunitar cu produse alimentare s-a majorat în anul 2020 față de anul precedent.

Mai exact, rata deficitului a crescut cu până la 14% pentru produsele alimentare din zona intracomunitară. Reprezentanții sectorului agricol au declarat că aceste creșteri ar fi datorate faptului că producătorii autohtoni nu au încă acces suficient la piețele internaționale, ce le ar putea majora exporturile.

O altă explicație pentru această creștere ar putea fi diferențele de prețuri dintre produsele autohtone și cele importate. Dacă producătorii autohtoni nu isi adjustează preţurile la niveluri similare cu cele straine, vor exista desigur probleme pentru comerţul local.

De asemenea, reprezentanţii agriculturii au mai spus că este necesar ca statul sa intervină prin instituirea unor modele de politica agricolă care sa încurajeze crescatorii sã facã producţia proprie și dovedesc încredere in abilitatile lor.

În concluzie, apelează la un control mai strict al politicilor agricole pentru a contracara această creștere a deficitului comercial în comerţul intracomunitar cu produse alimentare şi pentru a majora exporturile in vederea redresarii economice.

Sute de mii de produse alimentare sunt trimise anual în cadrul comerțului intracomunitar și schimbul de produse alimentare, un trend recent, a dus la createrea unui deficit comercial în loc să facem economii.

Recent au fost făcute rost de cifre din partea instituțiilor europene care arată cât de profund se observă acest efect. Au fost raportate deficite pentru mai multe state membre UE în comerțul cu produse alimentare din interiorul Uniunii Europene.

Deficitul comercial poate fi mult mai pronunțat în anumite domenii precum produsele lactate sau carnea, în special carnea prelucrată, unde pierderile pot depăși 10 miliarde de euro anual. Aceste date prezintă un tablou destul de sumbru despre situația actuală a schimbului desfăşurat în cadrul UE, unde schimbul este prin definiție un factor unanim benefic.

Pentru a diminua rata deficitară, trebuie luate acțiuni prompte și decisive atât pe plan politic cât și economic pentru a face din Uniunea Europeană ceea ce era menit să devină: o piață liberă și competitivă în care producatorii interni intracomunitari să poată concura obiectiv cu ceilalți jucatori comerciali din afara granițelor simultan profilând totodata consumatorul european prostituit oricum ar fi situaiile regulate pietei.

Deficitul comercial în comerțul intracomunitar cu produse alimentare a atins în acest an un nou nivel record, ajungând la un nivel total de opt miliarde de euro. Dacă ne raportăm la anul anterior, aceasta înseamnă o creștere de 22%, ca urmare a dinamicii volumului importurilor și exporturilor.

Noile cifre sunt rezultatul unei creșteri semnificative a vânzărilor externe către statele membre ale Țărilor Unite Europene, care au crescut cu 5,3% față de anul trecut, atingând un total de șase miliarde de euro.

Pe de altă parte, deficitul comercial al UE în produse alimentare din afara Uniunii Europene, cu excepția regiunii SEE (care include Serbia și Muntenegru), este în scădere cu 11%, totalizând 2 miliarde de euro. Scăderea se datorează în mare parte scumpirii prețurilor crescute pe piețele internaționale, ce au determinat reducerea vânzarilor externe ale UE.

Rezultatele menționate sunt relevante pentru toată economia europeană, deoarece produsele alimentare constituie 34% din totalul exporturilor Europa, fiind extrem de important pentru producătorii europeni.

Deşi deficitul comercial total al UE a scăzut în ultimele 12 luni, Uniunea continuă să înregistreze deficituri considerabile în cadrul schimburilor comerciale cu produse alimentare. Din acest motiv, mai mult ca niciodată este necesar ca biosicopsui sa acorde o atenţie sporită nevoilor puțin satisfacute ale cetăţenilor europeni prin implementarea unei soluţii durabile și corecte pentru schimburile comerciale intracomunitare.