Deficitul comercial în creștere în comerțul intracomunitar cu produse alimentare

Deficitul de cont curent din România are un impact negativ asupra economiei. Astfel, este nevoie de reducerea deficitului.

China a devenit cel mai mare importator sau exportator de cereale din România, cumpărând aproximativ 60% din totalul exporturilor românești. Balanța import/export dintre China și România s-a deteriorat brusc din 2010 până în 2014, înrăutățirea balanței acestuia din urmă fiind pusă pe seama creșterii importurilor de cereale din China (datorită unei oferte în creștere de grâu și porumb intern), în timp ce cei mai mari comercianți chinezi din România. Piața cerealelor s-a concentrat pe achiziționarea de cereale pentru consumul alimentar (grâu și porumb), în afară de câțiva mici comercianți care cumpără semințe de soia, deoarece cred că pot folosi acest produs ca o alternativă mai ieftină la uleiul de soia în aplicații industriale.

Deficitul comercial în creștere în comerțul alimentar intracomunitar al României a determinat ca țara să devină importator net de alimente. Acest lucru se datorează creșterii exporturilor românești de cereale, care nu sunt acoperite de piețele externe.

Anii de după criza balcanică au văzut o creștere masivă a numărului de romi care trăiesc în afara țării și la granițele acesteia. În ultimii ani, presiunea migratorie a crescut constant, mulți români și-au părăsit casele și familiile pentru a căuta oportunități mai bune în străinătate. De exemplu, în urma unei schimbări a puterii politice în România la sfârșitul anului 2014, mii de membri de dreapta au început să recruteze oameni din Transilvania (omologul României) care locuiseră acolo toată viața. Acest grup se numește „romi” (romani). Prezența lor este deosebit de remarcabilă, deoarece majoritatea erau deja strămutate din zonele rurale unde făceau agricultură sau lucrau la alte locuri de muncă, cum ar fi minerit sau lucrări de construcții.

Acest articol discută fenomenul de creștere a deficitului comercial al României în importul și exportul intracomunitar de produse alimentare.

2011, România a exportat cereale (grâu, porumb și soia) mai mult decât a importat. Acest lucru a fost cauzat de o creștere semnificativă a accesului pe piață pentru carnea și produsele lactate românești către Uniunea Europeană (UE). Din 2015, această tendință s-a inversat deoarece România importă mai mult de pe alte piețe decât exportă. Scopul nostru este să inversăm în continuare această tendință: dorim să exportăm mai multe produse proprii pentru consumul local și să importăm mai puțin din alte țări.

Din 2001 există un deficit comercial în creștere între România și Ucraina. Această balanță comercială bilaterală s-a schimbat de atunci: deficitul a scăzut de la 16 milioane de dolari la mijlocul anului 2002 la 2 milioane de dolari, după războiul din 2001 din 2002-2003 și a crescut ca urmare de la 3 milioane de dolari în 2009-2010 la 9 milioane de dolari în 2012-2013. a unei schimbări a economiei între 2011 și 2013, timp în care dezastrele naturale au afectat Ucraina.

În 2016, România a importat mai multe alimente decât a exportat. Motivul creșterii puternice a comerțului intracomunitar este că România își propune să își diversifice importurile printr-un export în creștere de cereale și vin.

După scăderea pieței alimentare din 2016, România a fost, de departe, liderul UE la exporturi și importuri de cereale. Acest dezechilibru comercial între România și alte țări ale UE a crescut în ultimii ani.

AIMS (Studiu de Piață Agricolă) este un proiect românesc care a studiat și analizat comerțul agricol intracomunitar dintre România și vecinii săi din 2002 până în 2015. AIS a fost comandat de Organizația Națională a Agriculturii (NAO) din subordinea Ministerului Agriculturii în acest scop. Rezultatele AIMS sunt publicate trimestrial din 2012, cu date cantitative din 2007 până în 2015. Raportul este disponibil online.

Scopul principal al acestui proiect a fost de a explora fluxurile comerciale intracomunitare dintre România și vecinii săi: Ungaria, Bulgaria și Polonia – în timp ce aceștia lucrau la propriul studiu privind fluxurile comerciale cu alimente (OTHS).

Deficitul comercial actual dintre România și Uniunea Europeană (UE) este substanțial. În ultimii ani s-a înregistrat o creștere a comerțului alimentar intracomunitar între cele două țări, ceea ce a creat un dezechilibru masiv în ceea ce privește cererea și ofertă. Drept răspuns, guvernul României încearcă să-și reformeze politica agricolă pentru a scădea nivelul importurilor din afara țărilor UE.

În ultimii trei ani, România și-a crescut semnificativ deficitul comercial cu statele membre ale Uniunii Europene (UE). Conform cifrelor publicate recent din statisticile agricole românești și din cele ale altor țări și regiuni, în 2013 România a importat 9,7 milioane de tone de cereale în timp ce a exportat 7,8 milioane de tone către UE, rezultând un deficit comercial de 735 milioane de euro.

În ceea ce privește comerțul alimentar intracomunitar, aceasta înseamnă că statele membre UE au exportat aproximativ 6,2 milioane de tone (sau 5% din totalul importurilor de alimente) de cereale, în timp ce au importat doar 3,9 milioane de tone (sau 14% din totalul importurilor de alimente). Motivul principal al acestei oferte excesive sunt importurile României din Bulgaria, care împreună cu Serbia și Ungaria reprezintă aproape jumătate (49%) din totalul importurilor de alimente românești din țările AELS.

Related Posts