Discuții pe tema reformei Politicii Agricole Comune, la Bruxelles

Ultima reuniune din 2019 a Grupului de Dialog Civil pentru plăți directe și înverzire a avut loc vineri, 11 octombrie, la Bruxelles. Un subiect important l-a constituit derogările acordate Statelor Membre care s-au confruntat cu condiții de secetă în 2019, pentru a nu pierde plățile de înverzire. „Tema este de un interes deosebit și pentru România, iar Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), care a reprezentat Confederația Europeană a Producătorilor de Porumb (CEPM) la reuniune,  s-a implicat activ prin aducerea la cunoștința autorităților a constrângerilor severe din diferite zone ale țării și solicitarea de soluții adecvate”, a transmis sâmbătă, APPR.

Ședința a avut ca obiectiv prezentarea de către oficialii Comisiei a diferitelor abordări ale co-legislatorilor față de propunerea de reformă a PAC, la acest moment dinaintea definirii ferme a cifrelor cadrului financial multianal (MFF).

În ceea ce privește finanțarea PAC în cadrul financiar multianual, cifra propusă de Comisie și aflată în curs de negociere tripartită este de 365 miliarde euro, din care 286,2 miliarde EUR pentru FEGA. Cele mai multe state membre consideră că acest buget trebuie suplimentat, sub imperativul limitării reducerii plăților directe și al unui efort suplimentar pentru convergență. „Comisia propune o recuperare lentă a ecartului dintre plățile directe ale diferitelor state membre. Deși apreciază faptul că România se numără printre țările care vor primi sume mai mari pentru Pilonul I în următoarea perioadă de programare, APPR, așa cum s-a exprimat în său documentul de poziție, PozitiaAPPR,  consideră că ar fi nevoie de ținte mult mai ambițioase în ceea ce privește reducerea decalajelor’’, subliniază APPR.

Pentru FEARD, cifra totală avansată este 78,8 mld euro, la proiectele de dezvoltare rurală propunându-se o scădere a contribuției UE, dar o creștere corespunzătoare a bugetului național, abordare cu care multe state membre nu sunt de acord.

Subiectele cele mai spinoase și asupra cărora se așteaptă lungi dezbateri în cadrul trialogului Comisie-Consiliu-Parlament sunt plafonarea plăților directe pe exploatație și alocările minime propuse pentru măsuri climatice și de mediu, asupra cărora părerile sunt extrem de divergente.

Se preconizează schimbări importante și în ceea ce privește criteriile de eligibilitate pentru diferitele forme de sprijinire a veniturilor acordate din 2021: dacă regulamentele vor stabili cadrul general, statele membre vor avea obligația să definească ele însele, prin Planul Național Strategic și fără a încălca principiile generale comunitare și angajamentele din cadrul OMC,  o serie de elemente esențiale precum suprafața agricolă (hectarul eligibil) și fermierul veritabil.

„Asociația Producătorilor de Porumb din România consideră că perioada imediat următoare este vitală pentru statele membre în stabilirea unor ținte clare rezultate din analiza SWOT. Așteptam ca și autoritățile române, după modelul celor mai multe țări, să înceapă procesul consultativ cu actorii implicați, cu societatea civilă, pentru ca intervențiile propuse prin PNS să capete formă și coerență”, a declarat Alina Crețu, director executiv al APPR.

APPR este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 50 și 50.000 ha, dar si reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram