Editor Picks

Editor Picks

Recomandarile redactiei. Zilnic, cel mai interesant articol este ales pentru a fi recomandat cititorilor.

Sprijinul de peste 350 milioane Euro pentru instalarea tinerilor fermieri ca şefi ai unei exploataţii agricole

Fonduri europene de peste 350 de milioane de euro pentru instalarea tinerilor în satele româneşti, în ultimii 3 ani

Sprijinul financiar plătit tinerilor fermieri pentru instalarea în mediul rural în perioada 2015-2018, prin intermediul PNDR 2020, a depăşit 360 de milioane de euro, o sumă insuficientă faţă de solicitările fermierilor care se apropie de 600 de milioane de euro, potrivit datelor Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) transmise la solicitarea agerpres.ro.

În perioada 2015-2018, AFIR a primit aproximativ 14.390 de solicitări de finanţare pentru instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, iar valoarea fondurilor europene nerambursabile solicitate prin submăsura 6.1 a PNDR 2020R 2020 este de peste 591,5 de milioane de euro.Fonduri europene pentru tinerii de la sat

Până în prezent, AFIR a încheiat cu tinerii fermieri 11.292 de contracte de finanţare, în valoare de aproximativ 431,4 de milioane de euro, inclusiv pentru proiecte preluate prin procedura de tranziţie din programarea 2007 – 2013.

”Sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor fermieri ca şefi ai unei exploataţii agricole reprezintă una dintre cele mai accesate linii de finanţare din întregul Program. Mă bucur foarte mult că tinerii au solicitat finanţare pentru a demara o investiţie în mediul rural deoarece fără reînnoirea generaţiilor de fermieri nu vom putea realiza o dezvoltare durabilă a agriculturii şi a zonei rurale din ţara noastră. Prin PNDR 2020, tinerii fermieri au avut la dispoziţie un buget de peste 426 de milioane de euro, din care AFIR a plătit mai mult de 360 de milioane de euro, până în prezent, sumă insuficientă raportată la nevoia de finanţare a tinerilor fermieri – AFIR a primit solicitări conforme de 591 de milioane de euro. Vom acorda o atenţie sporită acestei categorii de beneficiari şi după 2020 prin Planul Naţional Strategic”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

4.970 de solicitări pentru investiţii în horticultură, 2.790 de cereri pentru culturi de câmp, 1.530 de solicitări pentru culturi mixte, 1.525 de cereri pentru finanţarea de culturi şi pentru creşterea animalelor

Potrivit datelor furnizate de agenţie, sectorul vegetal se află în topul solicitărilor de finanţare depuse online de tinerii fermieri.

Astfel, din totalul cererilor de finanţare depuse, AFIR a primit 4.970 de solicitări pentru investiţii în horticultură, 2.790 de cereri pentru culturi de câmp, 1.530 de solicitări pentru culturi mixte, 1.525 de cereri pentru finanţarea de culturi şi pentru creşterea animalelor.

De asemenea, tinerii fermieri au solicitat sprijin pentru creşterea bovinelor pentru lapte prin 1.235 de proiecte, dar şi pentru 85 de ferme de creştere a bovinelor pentru carne. AFIR a mai primit 708 cereri de finanţare pentru investiţii în sectorul apicol, aproximativ 300 de solicitări pentru creşterea ovinelor şi a caprinelor şi 293 de cereri pentru a finanţa ferme mixte de animale.

Cele mai puţine solicitări de finanţare primite prin sM 6.1 ”Instalarea tinerilor fermieri” au fost pentru culturi permanente (arbuşti şi pomi fructiferi), respectiv 37, pentru păsări de curte, 13 cereri, iar pentru viticultură au fost depuse 12 solicitări de finanţare.

Prin PNDR 2007-2013, tinerii fermieri au primit finanţare prin măsura 112 – Instalarea tinerilor agricultori, suma totală plătită fiind de 305,3 de milioane de euro.

Agenţia a primit în perioada menţionată 22.494 solicitări de finanţare prin M 112, valoarea lor fiind de 630 milioane de euro, însă au fost încheiate 12.526 de contracte de finanţare, în valoare de 315 milioane de euro şi au fost efectuate plăţi de 305,3 milioane de euro.

Salariul mediu brut pe companie este de 1.000 de euro/lună, dar ferma duce lipsă de forţă de muncă

Agricost, cea mai mare fermă din sud-estul Europei, situată în Insula Marea a Brăilei, se confruntă cu lipsa forţei de muncă, în ciuda faptului că salariul mediu brut pe companie ajunge la 1.000 de euro lunar, iar 100 de muncitori, anual, beneficiază de o vacanţă de câteva zile într-o destinaţie din Europa, plătită de către angajator, atrage atenţia directorul general al societăţii, Lucian Buzdugan.

Potrivit acestuia, anul trecut au fost şase combine care nu au lucrat, deoarece nu s-au găsit muncitori, deşi s-a investit un milion de euro în aceste utilaje.

La ora actuală, salariul mediu brut pe companie este de 1.000 de euro/lună, iar salariul mediu net ajunge undeva la 560 – 570 de euro/lună.

„Din dorinţa de a crea condiţii cât mai bune salariaţilor, avem un sistem de hrănire de tip catering, în sensul că toată lumea primeşte la caserolă hrana foarte bine dozată, foarte bine calculată din punct de vedere energetic, din punct de vedere proteic, din toate punctele de vedere. Se primesc trei feluri de mâncare într-o igienă perfectă, la o oră exactă la care primeşte toată lumea. La aceeaşi oră, toată lumea primeşte masa, indiferent unde se găseşte – că e în mijlocul timpului, că e lângă fermă. Masa o asigurăm gratis”, a spus Buzdugan.

De asemenea, 100 de muncitori merg anual, pe banii companiei, împreună cu soţiile într-o vacanţă într-o destinaţie europeană.

„Tot în grija faţă de oameni, anual, circa 120 de salariaţi cu funcţii de conducere petrec o vacanţă într-o capitală europeană pe banii companiei şi, de asemenea, 100 de muncitori în fiecare an merg într-o capitală, la cerere. În cazul lor, firma suportă şi costul soţiilor. Până acum, cererea lor a vizat Ierusalimul, cu Mormântul Sfânt – şi am fost aşa patru ani – după care au cerut Grecia, la Muntele Athos, iar de anul ăsta ne-au cerut Roma. Cei 100 de muncitori sunt aleşi la propunerea şefului de fermă, însă nu merg anul următor tot aceia. Merg prin rotaţie”, a explicat şeful fermei din Insula Mare a Brăilei, adăugând că Agricost are 900 de angajaţi.

Cu toate aceste facilităţi, ferma duce lipsă de forţă de muncă, mai ales că, în următorii ani, vor fi date în funcţiune cinci fabrici de uscare a lucernei.

„Am vrut să vă spun că încercăm să motivăm oamenii şi, cu toate acestea, anul trecut am avut şase combine care nu au lucrat. Deci, am investit un milion de euro în şase combine care au stat fără să lucreze, pentru că nu am forţă de muncă. Din precauţie am crescut productivitatea şi, în loc de cele 90 de combine pe care le aveam înainte, am un program de 30 de combine. În acelaşi timp, pot să vă spun că am anual nevoie de cel puţin 35 de oameni, dând în funcţiune în fiecare an câte o fabrică sau altfel spus o staţie de procesare, deshidratare, de uscare a furajelor verzi”, a atras atenţia şeful Agricost.

În acest sens, cu prilejul Agricost Open Day, care are loc în fiecare an la sfârşitul lunii mai, firma aduce elevi şi studenţi în Insula Mare a Brăilei, pentru a vedea singuri nivelul tehnic înalt la care se lucrează în fermă.

„Avem probleme cu forţa de muncă. Avem nevoie de forţă de muncă. Vin foarte mulţi studenţi la ziua noastră, foarte mulţi elevi de liceu cărora le asigurăm transportul gratuit numai să vină să vadă care este nivelul tehnic la care lucrăm. Nivelul este foarte înalt, de cel puţin undeva lângă nivel superior, pentru că avem un model de combină care costă 450.000 de euro, dar e adevărat că merge absolut singură, fără nicio intervenţie a omului. Singură se reglează, singură înaintează, dar trebuie supravegheată şi cel care se uită în ecrane trebuie să poată înţelege repede, să proceseze repede ce se întâmplă – nu neapărat pentru că intervenţia lui nu mai este să hotărască înălţimea, viteza de înaintare, nivelul, distanţa între bătător, vântul, pierderile etc., ea se autoreglează… Sistemul este CEMUS Automatic, iar intervenţia operatorului se face accesând sistemul CEMUS Dialog, Deci, în orice moment, operatorul poate interveni în reglarea combinei. Noi, toată iarna numai ne pregătim, numai învăţăm, dar trebuie să ai şi chemare”, a punctat Lucian Buzdugan pentru agerpres.ro.

Legea “100% rasă autohtonă” în parlament

Posibilitatea ca producătorii agricoli și crescătorii de animale să obțină o marcă a raselor românești, cu denumirea “100% rasă autohtonă”, pentru conservarea diversității raselor crescute în România și promovarea produselor provenite din acestea. Acesta este scopul unui proiect de lege depus la Senat și care prevede reglementarea utilizării voluntare a logotipului “100% rasă autohtonă” pentru produsele de origine animală din România, transmite mediafax.ro.

 

Denumirea de rasă autohtonă este definită în proiect ca “acea populație de animale a cărei formare ca rasă a avut loc în condițiile geoclimatice specifice țării de origine și a cărei creștere a avut tradiție îndelungată în timp”.

“Prezenta lege stabilește cadrul legal necesar aplicării logotipului «100% rasă autohtonă» pentru susținerea conservării fondului genetic al raselor și menținerea diversității genetice a populațiilor de animale și a altor specii de interes zootehnic care fac parte din Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr.1“, arată textul proiectului. Demersul legislativ are în vedere “îmbunătățirea producției și a comercializării produselor provenite de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic”. De asemenea, potrivit proiectului legislativ, “aprovizionarea durabilă cu alimente, în contextul unor condiții climatice și de mediu în continuă schimbare, precum și creșterea continuă a nevoilor consumatorilor, productivitatea, adaptabilitatea și capacitatea de rezistență a ecosistemelor agricole, depinde de existența unui patrimoniu zootehnic cu o zestre genetică consistentă”.

 

Conform textului de lege, “rasele de animale autohtone, parte integrantă a patrimoniului genetic național, fac obiectul unei protecții speciale din partea statului, sunt exploatate în sistem extensiv, cu consecințe benefice pentru sustenabilitatea și durabilitatea zonelor rurale, asigurându-se astfel realizarea obiectivelor din strategia UE 2020”. Beneficiarii logotipului sunt producătorii agricoli, persoane fizice și juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit OUG 44/2008 și, de asemenea, cooperativele agricole recunoscute. Solicitanții logotipului sunt asociațiile de crescători de animale, care vor deține registre genealogice sau evidențe zootehnice la rasele cuprinse în lista raselor autohtone din România. Potrivit proiectului legislativ, solicitanții trebuie să dețină un cod unic de identificare atribuit de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), care va recunoaște asociațiile de crescători.

 

Pentru rasele de animale care nu sunt în registrul genealogic, ANZ va întocmi o listă, după consultarea cu Academia de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești”, în care să fie incluse în baza dovezilor genetice de rasă pe două generații de ascendenți. Inițiativa legislativă cuprinde o listă a raselor autohtone românești din nouă specii de animale:

– Rase de taurine: Bălțată Românească, Bălțată cu negru Românească, Brună, Sură de Stepă, Pinzgau de Transilvania;

– Rasa Bivolului românesc;

– Rase de ovine: Țurcană, Țigaie, Oaia Cap Negru de Teleorman, Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Țigaie-varietate ruginie, rasa de lapte Palas, rasa de carne Palas;

– Rase de caprine: Carpatina, Albă de Banat; – Rase de cai: Huțul, Lipițan, Semigreul românesc, Gidran, Shagya Arabă, Nonius;

– Rase de porcine: Bazna, Mangalița;

– Rasa de găină Gât-Golaș de Transilvania;

– Rasa de albină Apis mellifera carpatica;

– Rasa viermelui de mătase Bombyx mori.

 

Asociațiile crescătorilor de animale de fermă din rasele autohtone ar urma să desfășoare activități de promovare a conservării raselor autohtone, respectiv a produselor de origine animală care provin de la acestea. Totodată, asociațiile vor trebui să se asigure că produsele provin de la animale din rasele autohtone prin monitorizarea sistemului de producție. Crescătorii animalelor vor fi obligați, potrivit actului normativ, să mențină numărul de animale adulte de reproducție, precum și descendenții necesari pentru înlocuirea acestora până la ieșirea rasei din pericol de abandon.

Asociațiile crescătorilor de animale ar trebuie să verifice îndeplinirea criteriilor de eligibilitate de către fermele de animale. Prevederile inițiativei legislative nu afectează aplicarea cerințelor și condițiilor impuse de legislația privind proprietatea industrială și articolele 29, 30, 42, 56 din Regulamentul UE 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele de calitate a produselor agricole și alimentare.

“Logotipul «100% rasă autohtonă» este compatibil cu alte sisteme de calitate/ etichetare dacă aceste produse sunt incluse într-o denumire de origine protejată, sisteme ecologice, indicații geografice protejate sau specificații integrate de creștere a animalelor, etichetarea voluntară a cărnii de vită, a cărnii de miel, pot uitliza logotipul menționat în prezentul standard, simultan cu cifrele de calitate menționate anterior, cu condiția că respectă reglementările din prezenta lege, în special cel de apartenență al produselor care provin de la animale cuprinse în Lista raselor autohtone din România”, arată textul proiectului de act normativ. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar trebui să aprobe normele metodologice de aplicare a actului normativ. Proiectul legislativ are ca inițiatori 19 deputați și senatori PSD, ALDE și PMP.

 

Proiectul nu se află în procedură de urgență. Camera Deputaților este forul legislativ decizional în acest caz.

Conferința la nivel înalt privind bolile transfrontaliere la animale, eveniment organizat în marja Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

În data de 10 iunie 2019 va avea loc la Palatul Parlamentului Conferința la nivel înalt privind bolile transfrontaliere la animale, eveniment organizat în marja Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Lucrările conferinței vor fi deschise de ministrul Petre Daea, alături de care se vor afla Vytenis Andriukaitis, comisar european pentru sănătatea și siguranța alimentelor și Geronimo Brănescu, președintele Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Manifestarea va reuni înalți oficiali precum: Pekka Pesonen, secretar general al Copa Cogeca, Bernard Van Goethem, director DG Sante și Eran Raizman, expert superior, Biroul de sănătate și producție animală din cadrul FAO. De asemenea, la eveniment vor participa cadre universitare renumite, cercetători și experți din țările membre ale Uniunii Europene.

Subiectele ce vor fi abordate vizează următoarele teme deosebit de importante, precum: perspectiva fermierilor privind managementul riscului în bolile transfrontaliere în vederea asigurării continuității activității, asistența FAO pentru statele afectate de bolile transfrontaliere, inclusiv Pesta Porcină Africană și Pesta micilor rumegătoare, punctul de vedere al UE privind bolile transfrontaliere la animalerolul EFSA în sprijinirea Statelor Membre pentru a face față acestor epidemii, importanța cooperării în cadrul bolilor transfrontalierela animale, experiența Statelor Membre în gestionarea bolilor transfrontaliere privind Gripa aviară, Pesta Porcină Africană, Pesta micilor rumegătoare, implicațiile economice ridicate ale bolilor transfrontaliere în Europa.

România, ca și alte State Membre afectate de PPA, este interesată de orice dezbatere privind eradicarea și răspândirea PPA, care poate genera soluții pentru administrație, fermieri și pentru administratorii fondului cinegetic.

În acest context, obiectivul conferinței este acela de a întruni reputați specialiști și cercetători care să realizeze un schimb constructiv de idei, să împărtășească din experiența lor și, totodată, să ofere recomandări și soluții practice privind gestionarea și eradicarea PPA.

“Bursa de pește” online tot în testare, chiar și după ianugurare

După 2 luni de la inaugurare, bursa de pește online este tot în versiunea beta, o versiune de testare. Vă redăm comunicatul, plin de festivism, la dechiderea oficială a Bursei de pește. Cu atât am ramas și cu acest site https://www.bursadepestetulcea.ro/bursadepeste/ –  lipsit încă de utilitate. Ultimile articole fiind datate cu 25 aprilie a.c.

Comunicat de presă

Inaugurarea Bursei de Pește de la Tulcea a marcat debutul activității Casei Române de Comerț Agroalimentar UNIREA.

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat în data de 8 aprilie 2019, împreună cu premierul Viorica Dăncilă la inaugurarea oficială a Bursei de Pește din Tulcea, obiectiv de investiții finanțat din Fondul European pentru Pescuit. La eveniment au luat parte Carmen Dan, ministrul Afacerilor Interne și Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, precum și fermieri piscicoli și autorități locale. Alături de ministrul Petre Daea s-au aflat, de asemenea, secretarul de stat Daniel Dumitru Botănoiu, președintele Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, Nicolae Dimulescu, directorul Casei Române de Comerț Agroalimentar ”Unirea”, Adrian Izvoranu, directorul general adjunct al AM-POPAM, Gheorghe Văcaru.

Scopul principal al Bursei de Pește este să consolideze infrastructura de colectare şi distribuire a peștelui pescuit sau produs in fermele de acvacultură din Delta Dunării, aducând, în același timp transparență, trasabilitate şi bunăstare. Această investiție vine în sprijinul pescarilor comerciali, şi are rolul de a ușura activitatea centrelor de colectare a peștelui şi a fermelor de acvacultură din Delta Dunării pe segmentul de distribuire/vânzare, pe lanțuri de comercializare sigure şi cât mai scurte, pentru a pune în valoare calitatea peștelui din Delta Dunării. Prin intermediul acestui obiectiv se urmărește deținerea unei evidențe mai clare a nivelului capturilor, comercializarea peștelui și a produselor din pește la un preț corect, calitatea mărfurilor și totodată proiectul sprijină pescarii şi proprietarii de pensiuni, în vederea dezvoltării turismului în această zonă.

După vizitarea obiectivului de investiții, oficialii prezenți au participat la o sesiune de discuții cu reprezentanții asociațiilor de pescari, ocazie cu care au fost dezbătute principalele probleme cu care se confruntă sectorul piscicol: îmbătrânirea populației din Delta Dunării, trasabilitatea peștelui pe piața națională, păsările ihtiofage și sprijinirea pescarilor pentru continuarea activității tradiționale a locuitorilor din această zonă atât de importantă pentru țara noastră.

În acest context, ministrul Petre Daea a declarat: ”Accesul la resursă se face pe baza unei politici în domeniu, care să respecte habitatul și să păstreze viabilitatea resursei respective.

Avem o acțiune susținută din punct de vedere al interesului național, pentru a da culoar de sprijin în viitoarea Politică 2021-2027 pentru acest domeniu, al pisciculturii”.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a optat pentru soluția funcționării Bursei de Pește din Tulcea ca punct de lucru al Casei Române de Comerț Agroalimentar Unirea – structură nou înființată în cadrul Ministerului, cu capital integral de stat, orientată către atragerea producătorilor în circuitul economic reglementat și fiscalizat.

În cadrul vizitei, premierul Dăncilă i-a solicitat ministrului Daea să formeze un grup de lucru pentru dezvoltarea sectorului, în care să fie implicați localnicii din zonă, astfel încât soluțiile să se plieze pe realitatea existentă, pentru a avea impactul dorit. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va demara realizarea unui Program Strategic pentru Piscicultură, în care să fie prevăzute măsuri pentru reducerea daunelor provocate de păsările ihtiofage, stimularea tinerilor pescari pentru instalare în Delta Dunării și stabilirea unor măsuri pentru susținerea financiară a pisciculturii.

România a importat tractoare în sumă de 102 milioane euro, în primele două luni din 2019

România a importat, conform agerpres.ro, în primele două luni ale acestui an, tractoare în valoare de 102,04 milioane euro. O sumă similară celei din perioada ianuarie-februarie 2018 (102,07 milioane euro), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

În ianuarie 2019, importurile de tractoare au totalizat 44,178 milioane euro, iar în februarie 58,862 milioane euro.

Importurile de tractoare au crescut anul trecut cu 3,7%, de la 688,452 milioane euro în 2017, la 714,121 milioane euro.

Agricultura României avea la finele anului trecut peste 209.000 tractoare, conform datelor prezentate de ministrul Agriculturii, Petre Daea, în noiembrie.

„În 1989, încheiam inventarul tractoarelor la sfârşitul anului cu 128.000 de tractoare, iar la această dată agricultura ţării româneşti are peste 209.000 tractoare, tractoare diferite din punct de vedere al puterii şi al capacităţii de lucru. (…) Dotarea pe care o au fermierii la această dată, dar şi datorită muncii şi sprijinului prin PNDR, pentru că numai în ultimii doi ani, în anii 2017 şi 2018, în satele româneşti au intrat peste 6,3 miliarde de euro, toate se văd în câştigul fermierilor, în producţiile pe care le-au obţinut, se vede în câmp. Când porniţi pe orice cale de acces, în orice zonă a ţării puteţi vedea tractoare lucrând pe care nu le-am ştiut înainte de 1989”, afirma Daea la vremea respectivă.

Avem cea mai mare producţie de porumb din UE. Statul vine doar cu promisiuni: statii de pompare si canale

Statul alocă o sumă colosală pentru irigarea României. Investiții noi în Brăila și Ialomița

La începutul lunii martie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că investeşte 40,9 milioane de lei (peste 9 milioane de euro) în reabilitarea infrastructurii de irigaţii din judeţul Brăila și Ialomița, dar și a trei staţii de repompare şi a şapte canale de distribuţie a apei, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii, scrie site-ul jurnalistii.ro.

Investiţia prevede reabilitarea unei suprafeţe de 137.000 de hectare din cele două județe amintite.

De la începutul anului 2018, ANIF a alocat aproximativ 600 de milioane de lei pentru sisteme de irigaţii în special în judeţele Brăila, Călăraşi, Ialomiţa şi Galaţi.

La începutul lunii martie, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat că investeşte 40,9 milioane de lei (peste 9 milioane de euro) în reabilitarea infrastructurii de irigaţii din judeţul Brăila și Ialomița, dar și a trei staţii de repompare […]

Reamintim că în Brăila se află cel mai mare producător local după suprafaţa cultivată – 56.000 de hectare. Agricost este cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România, dar și cel mai mare beneficiar de subvenții alături de Comcereal și Transavia, ambele cu acționari români.Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii a fost gândit pentru perioada 2016-2020, iar primele 145 de milioane de euro au fost date în 2012. Necesarul de finanţare este de peste un miliard de euro la nivelul întregii ţări.

De spus și că România a avut în 2018 cea mai mare producţie de porumb din istoria ţării – aproape 19 mil. tone, cantitate cu care asigură aproape o treime (27,8%) din producţia totală de porumb din Uniunea Europeană

De asemenea, recolta totală de cereale în 2018 a fost de peste 31,8 milioane tone, ceea ce i-a adus țării noastre primul loc în UE.

Exporturile de cereale au crescut cu peste 33% în primele două luni din 2019

femier in romania - stirile importante pentru fermieri

România a exportat în primele două luni ale acestui an cereale în sumă de 373,4 milioane euro, cu 33,3% mai mult comparativ cu perioada similară din 2018, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Exporturile de porumb au totalizat 190,863 milioane euro, reprezentând 1,7% din total exporturi, iar cele de cereale 175,185 milioane euro (1,5% din total exporturi).

În perioada menţionată, importurile s-au cifrat la 76,8 milioane euro (plus 84,9%), rezultând astfel un excedent de 296,6 milioane euro.

Din totalul exporturilor de cereale, circa 36% au avut ca destinaţie ţări din Uniunea Europeană, acestea totalizând 134,3 milioane euro. Principalele destinaţii au fost Italia (25,2 milioane euro), Germania (22 milioane euro) şi Ungaria (21,7 milioane euro).

În ceea ce priveşte importurile, aproximativ 94% (72 milioane euro euro) dintre acestea au provenit din ţările UE, în special din Ungaria (importuri de cereale de 29,2 milioane euro), Bulgaria (23 milioane euro) şi Franţa (12,8 milioane euro), scrie AGERPRES

FermierinRomania @ Instagram