Headline

Headline

Radiografia agriculturii românești. Locul României în Uniunea Europeană

Agricultura și industria alimentară sunt printre domeniile care prezintă un interes major în această perioadă. Guvernele statelor europene sunt preocupate de continuarea lucrărilor agricole atât în ceea ce privește plantarea culturilor și desfășurarea optimă a lucrărilor de recoltare, cât și de menținerea lanțurilor de aprovizionare.

Autoritățile române promovează necesitatea continuării funcționării piețelor agroalimentare și poartă discuții, periodic, cu toți actorii implicați, producători, procesatori, comercianți. Agricultorii români sunt în plin proces de efectuare a lucrărilor de primăvară.

Institutul Național de Statistică (INS) trece în revistă principalele rezultate ale agriculturii românești din ultimii doi ani.

Astfel, suprafaţa cultivată în anul 2019, comparativ cu anul 2018, a crescut la cereale pentru boabe, plante uleioase, cartofi și a scăzut la leguminoase pentru boabe și legume, informează INS.Din datele publicate de INS, rezultă o creștere a randamentelor la leguminoase pentru boabe în 2019, unde producția a fost mai mare, în condițiile unei suprafețe mai mici cultivate, și o reducere a randamentelor la cereale pentru boabe, plante uleioase și cartofi, unde producțiile au fost mai mici, deși ariile cultivate au fost mai mari.

Anul 2019 comparativ cu anul 2018

Cereale pentru boabe. Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a crescut cu 3,3% în anul 2019 comparativ cu 2018, în timp ce producţia a scăzut cu 6,5%, în principal din cauza scăderii randamentelor la hectar (producţia medie la hectar).

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2019 reprezintă 47,9% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 38,8%.

Producţia de cereale a scăzut, în principal, din cauza reducerii cu 9,2% a producției la porumb boabe.

Leguminoase pentru boabe. Producția a crescut cu 27,7%, ca urmare a creșterii randamentului la hectar, faţă de anul precedent.

Plante uleioase. Producţia a scăzut cu 9,0%, deşi suprafaţa cultivată a crescut (+3,4%). Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la floarea soarelui (+12,6%), iar scăderi la rapiţă (-47,1%) şi soia boabe (-20,6%).

Cartofi. Suprafaţa cultivată a crescut cu 0,6%, iar producţia a scăzut cu 10,2%, faţă de anul precedent. Legume. Producţia a scăzut cu 7,9% în anul 2019 faţă de anul 2018, ca urmare a reducerii suprafeței cultivate și a randamentului la hectar mai mic.

Struguri. În anul 2019, producţia de struguri a scăzut cu 15,0%, ca urmare a scăderii randamentului la hectar (-15,5%), faţă de anul precedent.

Plantaţii de pomi fructiferi pe rod (livezi pe rod). Producţia de fructe din livezi a scăzut cu 10,7%, din cauza randamentului mai mic la hectar, față de anul precedent.

În anul 2019, suprafața cu vii pe rod a fost de 178.000 hectare, mai mare cu o mie de hectare față de anul precedent, iar producția a fost mai redusă cu 172.000 tone, respectiv, de la 1,14 milioane tone în 2018, la 972.000 tone în 2019.

Pomii fructiferi (livezile pe rod) au acoperit o suprafață de 136.000 hectare, aproximativ egală cu cea din anul precedent (o mie de hectare în minus în 2019, față de 2018), în timp ce producția a scăzut cu 88.000 tone, de la 820.000 tone în 2018, la 732.000 tone în 2019.

Producția agricolă românescă, în Uniunea Europeană

  • Primul loc în UE la porumb boabe, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată;
  • Primul loc în UE la floarea soarelui, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată;
  • Locul patru la grâu, atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, după Franţa, Germania și Polonia;
  • La cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șapte la producţia realizată, după Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Regatul Unit și Belgia.

În tabelele de mai jos, sunt prezentate suprafețele cultivate și producțiile realizate la principalele culturi, în România și în principalele țări agricole ale Uniunii Europene (Sursa: INS, după Eurostat)

Coronavirus: riscurile fermierilor europeni

Cea mai importantă organizație europeană a fermierilor, COPA-COGECA, a prezentat, săptămâna trecută, cu ocazia Consiliului miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, un raport cu privire la situația actuală a agriculturii europene. Raportul prezintă, în contextul crizei coronavirusului, cele mai importante probleme ale fermierilor, de la producătorii de culturi vegetale, la crescătorii de animale.

Fermierii, agricultorii care fac parte din cooperative sau proprietarii de păduri se află în fața unor situații dificile provocate de evoluția pandemiei care afectează practic întregul spațiu al Uniunii Europene, se arată în raportul organizației COPA-COGECA.

Sectoarele agricole cele mai lovite de criză

Raportul analizează fiecare sector agricol menționând de la început că domeniul cel mai afectat este domeniul floricol, care a scăzut, în materie de vânzări, față de media ultimei perioade, cu 60%-70%.

La fel, și sectorul de producere a cărnii se confruntă cu o scădere importantă a consumului din cauza închiderii restaurantelor și a unităților de alimentație.

Piața produselor lactate a rămas destul de calmă, dar raportul COPA-COGECA arată că apar semne de perturbare a activității, din cauza procesatorilor care au pierdut o parte din clienți, fiind nevoiți să găsească noi piețe alternative, ceea ce se poate dovedi un proces destul de complicat.

Industriile producătoare de vin și de ulei de măsline sunt într-o situație paradoxală. Încetinirea exporturilor și estimările privind lipsa forței de muncă, în acest an, fac ca prognozele să indice producții de struguri și de măsline mai mari decât cererea piețelor. Pentru sectorul vinului, acest lucru poate implica o scădere semnificativă a prețului și/sau o reducere a achizițiilor de struguri, avertizează raportul. De asemenea, este de așteptat este că prețul strugurilor pentru producerea vinului ar putea să scadă sau să existe o presiune asupra reducerii cantităților comercializate.

Producătorii de cereale, posibili câștigători ai crizei

În același timp, industria de panificație se află, în această perioadă, în fața unei cereri crescute pentru o serie de produse, precum făină, pâine și paste făinoase, fapt care a făcut ca industria de procesare să aibă nevoie de mai multă materie primă cu care să se aprovizioneze într-o perioadă scurtă de timp.

În sectorul de legume-fructe, cererea a crescut la începutul apariției pandemiei, dar, apoi, din cauza închiderii în toată Europa a sectorului HORECA (hoteluri, restaurante, cafenele), nivelul cererii a înregistrat o scădere vizibilă. Cu toate acestea, Comisia Europeană dă asigurări producătorilor din aceste domenii că piața legumelor și fructelor va rămâne la un nivel bun.

Raportul arată că fermierii și procesatorii vor avea nevoie, în următoarea perioadă, de finanțări mai mari pentru a putea să reziste în fața provocărilor aduse de criza coronavirusului.

Fermierii propun o flexibilizare a politicii agricole comune

De asemenea, raportul COPA-COGECA arată că este nevoie de o flexibilizare a procedurilor politicii agricole comune, în sensul simplificării acestora, dar este esențial să nu se întârzie plățile realizate către fermieri. Este posibil ca agricultorii să se confrunte cu importante reduceri ale fluxului de numerar.

În acest context, principala organizație europeană a fermierilor își exprimă părerea că tranziția la noua politică agricolă comună are nevoie de mai mult de un an, respectiv de o perioadă de până la doi ani.

În ceea ce privește forța de muncă, raportul arată că agricultura europeană este dependentă de lucrătorii sezonieri, care sunt prezenți în toate activitățile agricole importante, plantare, îngrijirea culturilor și recoltare. Restricțiile impuse de statele membre privind circulația lucrătorilor au deja un impact semnificativ asupra agriculturii europene. Acest lucru se va transmite asupra rezultatelor agricole la nivel european.

„Nu este momentul potrivit pentru a impune reguli suplimentare fermierilor”, spun europarlamentarii PPE care cer amânarea strategiei „De la fermă la furculiță” până la toamnă

Grupul Partidului Popular European (PPE), cea mai mare forță politică din Parlamentul European, a cerut o altă amânare pentru lansarea strategiei Farm to Fork („De la fermă la furculiță” sau F2F) până cel puțin după vară, motivată de criza cauzată de pandemia coronavirusului, dar poziția PPE nu este populară printre adepții măsurilor Acordului Verde.

Lansarea strategiei „De la fermă la furculiță”, parte a Pactului ecologic european, a fost programată inițial pentru sfârșitul lunii martie a.c., a fost amânată, apoi, pentru sfârșitul lunii aprilie și se așteaptă confirmarea datei din partea Comisiei.

PPE consideră că nu este o perioadă propice pentru impunerea de noi reguli și restricții fermierilor care în prezent luptă pentru a asigura producția de produse alimentare în Europa. Trebuie să sprijinim fermierii în acest moment critic. Securitatea și disponibilitatea alimentelor sunt acum de cea mai mare importanță. Acordul ecologic și F2F le putem face și în toamnă”, a declarat Herbert Dorfmann, europarlamentar, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Herbert Dorfmann; Sursa foto: Parlamentul European

Cu siguranță nu este momentul potrivit pentru a impune reguli suplimentare fermierilor. Ne confruntăm cu cea mai mare criză pe care sectorul agricol a cunoscut-o în decenii. Fermierii europeni se confruntă cu provocări noi și neprevăzute și se găsesc în situații de mare dificultate, a mai spus Herbert Dorfmann, într-un comunicat publicat pe portalul PPE.

Întregul sector agricol este puternic afectat de răspândirea coronavirusului, dar sectorul vinicol și sectorul produselor proaspete suferă cel mai mult. Cred cu tărie că în următoarele luni trebuie să ajutăm sectorul agricol să se redreseze cât mai repede posibil din această criză”, a concluzionat Dorfmann.

În replică, Slow Food Europe, o organizație care pledează intens pentru o alimentație sănătoasă și un mediu curat, scrie pe pagina de socializare că „ar fi o greșeală amânarea strategiei Farm to Fork”. „Criza coronavirusului a evidențiat marea vulnerabilitate a sistemelor noastre alimentare. Ar trebui să ne îndreptăm către o mai bună durabilitate fără întârziere”. Madeleine Coste, responsabil cu politici publice la Slow Food Europe, a declarat pentru euractiv.com că un lucru pe care această criză actuală l-a evidențiat este „marea vulnerabilitate a sistemelor noastre alimentare: dependența de forța de muncă ieftină a migranților, pe lanțurile de aprovizionare extrem de lungi, o populație agricolă îmbătrânită și consumul de alimente nesănătoase”.

Responsabilul pentru agricultură al Biroului European de Mediu, Célia Nyssens, a declarat că, deși este adevărat că fermierii se confruntă cu noi provocări, cum ar fi accesul la muncă sau probleme în lanțurile de aprovizionare, „trebuie să înceapă planificarea pentru viitor, pentru a construi lanțuri de aprovizionare alimentare mai rezistente și mai durabile, exact despre ce este vorba în Strategia Farm to Fork”, transmite euractiv.com. Nyssens a adăugat că F2F nu va impune „noi reguli și restricții” agricultorilor în ziua publicării. „Strategiile stabilesc o direcție clară și planifică acțiunile pentru a rezolva problemele, exact ceea ce trebuie să facem în aceste perioade provocatoare”, a concluzionat Nyssens.

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat într-un interviu acordat euractiv.com că „este prea devreme pentru a indica cu exactitate modul în care propunerile noii politici „Green Deal” vor fi afectate de pandemia în curs de desfășurare, dar a insistat că societatea trebuie să devină rezilientă și durabilă pentru a face față unei crize climatice care nu va dispărea pur și simplu.

Farm to Fork, pe scurt

  • Strategia Farm to Fork pentru alimente durabile este o componentă cheie a Acordului Verde European, având ca obiectiv combaterea schimbărilor climatice, protejarea mediului și păstrarea biodiversității. Există estimări care arată că 75% din soiurile de culturi agricole au dispărut de-a lungul timpului, iar 20% din rasele de animale crescute pentru hrană, carne sau lapte, au dispărut, de asemenea.
  • Strategia vizează reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor, precum și utilizarea de îngrășăminte chimice și antibiotice.
  • Strategia Farm to Fork are ca obiectiv realizarea unei economii circulare, adică reducerea la minimum a deșeurilor, prin introducerea în producție și comercializare a produselor biodegradabile și/sau reciclabile, prin măsuri care vizează transportul, depozitarea, ambalajele și deșeurile alimentare.
  • Strategia Farm to Fork are ca obiectiv stimularea consumului durabil de alimente și va promova alimente sănătoase; consumatorii europeni vor avea acces la detalii precum locul de origine al produselor alimentare, valoarea nutritivă a acestora și amprenta asupra mediului, prin noi reguli de etichetare.

Ministrul agriculturii Adrian Oros: „Plafonarea prețurilor la raft este o mare prostie!”. Premierul Ludovic Orban a vorbit despre potențialul de creștere a sectorului agricol, în ședința de guvern de joi

În ședința de guvern de, joi, 26 martie, ministrul agriculturii Adrian Oros s-a poziționat ferm împotriva intervenției în piață prin măsuri de plafonare a prețurilor. Oros a spus: „Plafonarea prețurilor la raft este o mare prostie!”.

„Ceea ce încercăm să facem noi (Ministerul Agriculturii – n.r.) este să stăm cu fiecare filieră de produs la masă, producători, procesatori, comercianți și să încercăm să îi determinăm ca fiecare marjă de profit, pe fiecare verigă a acestui lanț, să o discutăm cu fiecare în parte și să o stabilim de comun acord până ce trece această criză. România este deficitară la producția de carne de porc, unde producem doar 30% din necesarul intern de consum, ca efect, în primul rând a pestei porcine care a decimat fermele mari și mai ales partea de reproducție. Mai puține probleme avem la alte produse. Când va fi nevoie vom interveni prin măsuri de sprijin și scheme de ajutor de stat, să încurajăm sectoarele care sunt deficitare, a spus ministrul agriculturii în ședința de guvern de astăzi.”

Premierul Ludovic Orban a vorbit despre potențialul de creștere a sectorului agricol și despre importanța pe care o are acest domeniu asupra economiei în ansamblu (inclusiv, asupra PIB), în condițiile în care este de așteptat că revenirea celorlalte sectoare să fie mai dificilă după criza coronavirus.

Orban a declarat: „Trebuie să creștem producția internă. Va fi loc pe piață, este clar că există potențial de dezvoltare pe care va trebui să-l valorificăm și este important pentru economia în ansamblu. Pentru că, probabil, celelalte domenii își vor reveni puțin mai greu, dar în domeniul agriculturii se poate crește. Trebuie să gândim simplificări, proceduri de valorificare, mecanisme de finanțare, un echilibru pe lanțul de producție între câștigul producătorului, procesatorului, de asemenea, stimularea procesării și a zootehniei”.

În ceea ce privește plafonarea prețurilor la raft, premierul Orban a spus că o astfel de măsură ar fi dificil de implementat, „dacă nu imposibil”. Premierul a mai precizat că sunt produse la care dacă se plafonează prețul, ele dispar de pe piață.

Propunerile ministrului român al agriculturii, Adrian Oros, pentru programul de acțiuni în sectorul agricol, exprimate în videoconferința cu omologii săi europeni

Sursa foto: MADR

La inițiativa președinției croate, miniștri ai agriculturii și pescuitului din UE au participat miercuri, 25 martie a.c.,  la o videoconferință pentru a discuta despre implicațiile pandemiei de Covid-19 în sectorul agricol și al pescuitului, cu scopul de a identifica împreună, și cu sprijinul Comisiei, cele mai bune acțiuni care trebuie luate în contextul actual. La videoconferință au participat cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, precum și secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen, anunță un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Vă redăm, mai jos, intervențiile ministrului român al agriculturii, Adrian Oros, conform comunicatului MADR:

Ministrul Adrian Oros a afirmat în intervenția sa: „În România, odată cu declararea stării de urgență ca urmare a pandemiei COVID-19, din data de 16 martie a.c., au fost adoptate o serie de măsuri care afectează toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul agroalimentar. În scrisoarea transmisă Președinției şi Comisiei, am prezentat principalele probleme, iar propunerile din documentul Preşedinţiei corespund, în linii generale, solicitărilor României. În acest sens, aş dori să menţionez o serie de aspecte, extrem de importante pentru noi. În primul rând, considerăm esențială coordonarea de către Comisie a menținerii integrității pieței unice de către statele membre prin asigurarea faptului că verificările la frontiere nu perturbă în mod inutil libera circulație a mărfurilor pe teritoriul UE. Nu ar trebui să se permită, în niciun caz, întârzieri ale livrărilor de alimente la punctele de frontieră”.

De asemenea, ministrul a mai subliniat că, având în vedere toate problemele pe care le întâmpină sectorul agricol, este important ca normele actuale ale PAC să fie adaptate cât mai repede posibil, pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate suficientă în a-şi susține fermierii și alte categorii de beneficiari.

În continuare, pornind de la propunerile Președinției, ministrul a detaliat importanța reducerii controalelor şi extinderii zonelor în care se aplică controlul satelitar, precum și devansarea termenelor de  plată a avansurilor, concomitent cu creșterea procentului acordat în ceea privește plățile directe. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală, România consideră că Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui să permită statelor membre mai multă flexibilitate în adaptarea programelor, Preşedinţia având propuneri similare celor identificate de România. În acest sens, Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui modificat în sensul  introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor urgente actuale ale fermierilor, cum ar fi:

  • acordarea de sprijin sub formă de sumă forfetară pentru fermierii din cei mai afectați din punct de vedere economic (clasa de mijloc- IMM -uri);

  • finanțarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondiționat de sprijinul pentru investiții;

  • adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor;

  • modificarea condițiilor de aplicare privind achiziția de animale pentru refacerea potențialului de producție agricolă, coroborat cu aplicarea unor derogări privind restricțiile prevăzute de directivele europene, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivelul statelor membre (ex: relaxarea condițiilor aferente Directivei nr. 60/2002 având în vedere că sectorul suine este puternic afectat de pesta porcină africană).

Referitor la măsurile de piață, România consideră necesară activarea unor măsurilor excepționale, respectiv aplicarea întregii game de măsuri de susținere a pieței prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

România a propus, de asemenea, introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de plată unică şi sprijinul pentru viticultori, astfel cum a fost aplicat în perioada anterioară de programare. Totodată, se consideră necesară prelungirea cu un an a termenului pentru toate măsurile de piață din Programul vitivinicol.

În privința sectorului pescuit, România susține propunerile formulate de Comisia Europeană, menționând în special următoarele aspecte legate de Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime:

  • Introducerea unei flexibilități bugetare temporare

  • Permiterea compensației pentru încetarea temporară a pescuitului, fără restricțiile actuale, a compensației pentru a acoperi pierderile economice în acvacultură și a capitalului de lucru

  • Permiterea utilizării bugetului aferent anului 2021 pentru finanțarea măsurilor speciale prevăzute de Regulamentul 508/2014

La finalul intervenției sale, Adrian Oros a dat asigurări pentru toată deschiderea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România pentru o deplină cooperare cu Președinția Consiliului UE, Comisia Europeană şi celelalte State Membre în scopul identificării, în regim de urgență, a măsurilor necesare sprijinirii sectorului agricol şi industriei alimentare”.

Deficit de lucrători agricoli în Germania și interdicția intrării sezonierilor străini pe teritoriul țării. Miniștrii agriculturii din UE vor avea o videoconferință

În pofida solicitărilor reprezentanților sectorului agricol, Germania a decis astăzi, miercuri, 25 martie, să interzică intrarea lucrătorilor sezonieri străini pe teritoriul țării, inclusiv a cetățenilor statelor membre UE, transmite profit.ro. Decizia survine la doar câteva zile după ce ministrul german al agriculturii Julia Klöckner declarase că deficitul de forță de muncă ar putea fi asigurat din străinătate și încerca demersuri în acest sens, în condițiile închiderii granițelor terestre. Klöckner, într-o corespondență cu ministrul german al muncii, îi sugerase acestuia să ia în calcul introducerea unui permis de muncă temporar pentru persoane din țări precum Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia sau chiar Senegal, potrivit euractiv.com. De asemenea, a făcut apel la cancelarul Merkel pentru a discuta această problemă direct cu șefii guvernelor din țările Europei de Est. Problemele induse de criza coronaviruslui vor fi abordate și în videoconferința miniștrilor agriculturii din țările UE.

Potrivit Ministerului Agriculturii, cel puțin 30.000 de lucrători sezonieri sunt necesari doar în luna martie, iar până în luna mai cererea va crește la 85.000. În prezent, urgența este pentru culturile de sparanghel și căpșuni. Anul trecut, recolta de sparanghel în Germania a fost de aproximativ 122.000 de tone, iar fermierii se tem că anul acesta nu va fi posibilă colectarea întregii recolte, din cauza lipsei de muncitori. Fermierii germani se află sub presiunea timpului și a unui deficit de forță de muncă. O mare parte din lucrătorii sezonieri activi în sectorul fructelor, legumelor și al vinului proveneau, în fiecare an, din România și Polonia, relevă euractiv.com. 85% din lucrătorii sezonieri străini sunt români, potrivit aceleiași surse.

Ministerul german al Agriculturii caută modalități de a atrage lucrători din alte industrii.

Cabinetul cancelarului Angela Merkel relaxează semnificativ regulile privind munca în domeniul agricol. Euractiv.com scrie că miniștrii germani au decis, de exemplu, să extindă „regula de 70 de zile” pentru lucrătorii sezonieri care pot lucra acum până la 115 zile, până la sfârșitul lunii octombrie, fără a plăti contribuții la asigurările sociale. Au fost, de asemenea, majorate limitele de venituri suplimentare.

Femieri din toată Europa, uniți împotriva virusului!

Criza coronavirusului a lovit întreaga Europă și, implicit, agricultura statelor membre. Ce fac femierii și statele din Uniunea Europeană pentru a încerca să diminueze efectele crizei sanitare asupra agriculturii și industriei alimentare? O analiză privind situația agriculturii la nivel european a fost realizată de publicația online euractiv.com.

Germania

Agricultura continuă să funcționeze normal și nu există blocaje în aprovizionarea cu produse alimentare de bază sau cu hrană pentru animale, a declarat ministrul german al Agriculturii, Julia Klöckner, citat de euractiv.com. Cu toate acestea, ar putea fi probleme cu forța de muncă ocupată în agricultură. Mulți dintre cei aproximativ 286.000 de lucrători sezonieri care lucrează terenurile agricole germane, în fiecare an, provin din străinătate.

Ministerul Agriculturii german caută soluții pentru a recruta lucrătorii necesari. De exemplu, ar putea fi folosiți lucrători din alte sectoare, care sunt în impas în prezent. Vor fi elaborate soluții temporare și flexibile de muncă, precum relaxarea legii privind „mini-joburile” sau munca desfășurată în zilele de duminică. Dacă nu pot fi disponibili suficienți lucrători sezonieri, deficitul de forță de muncă ar putea fi asigurat din străinătate și lucrătorii din străinătate vor beneficia de suport pentru trecerea frontierelor închise, iar acest subiect a fost tema unui dialog cu Comisia UE, a declarat ministrul german al agriculturii.

Supermarketurile din Germania nu se vor închide și nu vor fi probleme cu producția de alimente, a mai spus Julia Klöckner. Mesajul ministrului german al agriculturii a fost acela că Germania nu va înregistra un decalaj în aprovizionarea cu alimente. Gradul de autosuficiență pentru grâu este de 117%, pentru cartofi 148% și pentru porc 119%. Aprovizionarea cu alimente pentru săptămânile și lunile următoare este asigurată, a declarat Joachim Rukwied, președintele Asociației Fermierilor Germani.

Spania
Fermierii spanioli sunt îngrijorați de criza coronavirusului, întrucât țara iberică este al doilea stat membru al UE cel mai afectat de epidemie. Ibericii sunt preocupați nu doar de problemele de sănătate, se tem și de un impact major asupra economiilor lor deja slăbite.

Începând de săptămâna trecută, din data de 16 martie, Spania se află în stare de urgență, o situație care are un impact direct asupra fermelor și asupra vieții zilnice a mii de fermieri și lucrători care depind direct sau indirect de agricultură.

Sectorul agroalimentar spaniol este deja slăbit, pentru că a trebuit să se adapteze la prețurile mici de pe piață și la fenomenul de îmbătrânire a fermierilor. Măsurile de siguranță nu sunt ușor de implementat în sectorul agroalimentar, în special din cauza asigurării transportului lucrătorilor, în condițiile noilor reguli privind combaterea răspândirii bolii. Astfel, fermierii își pun problema asigurării nu doar de măști și mănuși de protecție ci și a unor mijloace de transport care să permită păstrarea distanței de doi metri între lucrători.

Italia

Ministrul agriculturii din Italia, țara cel mai grav lovită de coronavirus, Teresa Bellanova, a recomandat cetățenilor să nu își schimbe obiceiurile alimentare pentru a evita risipa de alimente în timpul crizei epidemiologice. Prețurile de consum ale fructelor și produselor vegetale sunt stabile deocamdată în țară, deși au existat unele rapoarte care au arătat o ușoară creștere a prețurilor la portocale, mere și cartofi.

Franța

Fermierii francezi vor continua să producă, societățile noastre agroalimentare vor putea prelucra produsele agricole pentru a ne hrăni, a declarat săptămâna trecută ministrul francez al agriculturii Didier Guillaume. Franța este un producător important de produse agroalimentare la nivelul Uniunii Europene, are o agricultură dezvoltată, iar responsabilii guvernamentali au dat asigurări populației că nu vor exista probleme în aprovizionarea cu alimente și că sunt stocuri suficiente până la vară.

Polonia

Asociațiile de fermieri cer guvernului de la Varșovia să ia măsuri pentru asigurarea forței de muncă în agricultură. În ultimii ani, Polonia a reușit să își mențină poziția de lider în industria alimentară în special datorită angajaților din Ucraina, care lucrau pe baza călătoriilor fără vize (maximum 90 de zile) sau pe baza vizelor pentru muncă (între 6 și 12 luni). Noul regim al frontierelor va crea probleme ucrainenilor să revină la muncă în Polonia, după ce s-au întors în țara natală, iar lipsa bruscă de angajați ucraineni poate amenința producția agroalimentară poloneză. În acest context, una dintre organizațiile agricole importante din Polonia i-a cerut premierului Mateusz Morawiecki să ia măsuri pentru prelungirea șederii în Polonia a lucrătorilor din Ucraina, pentru a evita paralizia producției agroalimentare.

Croația

Reprezentanții fermierilor din Croația au lansat un pachet de propuneri care include aprovizionarea lanțurilor de retail cu produse alimentare din producția internă, pentru asigurarea lichidităților în sectoarele alimentare și păstrarea locurilor de muncă, simultan cu interzicerea importurilor de alimente și animale vii din zonele contaminate cu coronavirus. Ei au mai propus acordarea de sprijin pentru cooperative în vederea achiziționării de îngrășăminte, semințe, erbicide prin credite cu dobândă zero.

Fermierii croați își propun să crească producția agricolă internă și gradul de autosuficiență, în special în industriile unde Croația se află sub 50% din necesarul intern.

Emil Dumitru, secretar de stat MADR: „Mai mult ca oricând, trebuie să identificăm soluții pentru a susține producția autohtonă”

Producţia internă de legume, lapte şi grâu este suficientă la ora actuală pentru asigurarea consumului de alimente pentru români, a declarat, luni, la Digi 24, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru, informează Agerpres.
Producţia internă de legume este una sezonieră. A început primăvara, este clar că avem o parte din legumele proaspete produse în spaţiile protejate din România. Nu sunt probleme, în momentul de faţă, pe ceea ce avem bază de date la Ministerul Agriculturii pe producţia autohtonă de anumite legume. Unele dintre ele, în mod natural, veneau din import sau comerţ intracomunitar. Sunt ceva probleme cu transportul pe acele coridoare verzi, dar nu întâmpinăm probleme foarte mari în aprovizionarea cu legume (…) Pe zona de legume, fiind o activitate sezonieră, vom putea să finanţăm, cum de altfel şi o facem, pe anumite măsuri de minimis, cultivarea de legume în spaţii protejate. Putem să înlocuim foarte mult din ceea ce înseamnă marfă provenită din comerţul intracomunitar cu producţie autohtonă, prin nişte măsuri dedicate atât fiscale, cât şi măsuri de finanţare, fie din fonduri europene pe agricultură, să putem să susţinem fermierii noştri să producă pentru piaţă şi să nu avem probleme în consumul populaţiei de alimente de bază, a afirmat Dumitru.

Într-o postare pe pagina de socializare, Emil Dumitru le recomandă consumatorilor să se aprovizioneze cu produse alimentare din producția internă. „Trăim vremuri complicate însă, mai mult ca oricând, trebuie să identificăm soluții pentru a susține producția autohtonă! Recomand oamenilor care trebuie să își facă aprovizionarea cu strictul necesar să aleagă cea mai apropiată piață pentru a susține astfel producătorii romani!”, a scris Dumitru duminică pe pagina sa de facebook. „Fermierii români sunt responsabili și, indiferent de vremea de afară și de situația complicată prin care trece întreaga Uniunie Europeană, aprovizionează piețele agroalimentare cu produse proaspete. Lanțul scurt de aprovizionare este singura soluție ca producția obținută la scară mică sau mare să ajungă pe mesele românilor”, mai scrie scrie Emil Dumitru.

Patru mari organizații din domeniul agroalimentar cer declararea acestul sector „strategic, de interes național”, în contextul crizei declanșate de coronavirus

fermierinromania rapita

Reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare solicită autorităţilor ca, în condiţiile actuale, sectorul agroalimentar să fie declarat strategic, de siguranţă naţională, conform unui comunicat remis, luni, de organizație.

„România este o ţară preponderent agricolă; 45% din populaţie locuieşte în mediul rural; 20% din angajaţii României lucrează în sectorul agroalimentar; omenirea are nevoie de hrană, iar la nivel local, fermele din România pot asigura o parte importantă din necesarul agroalimentar. Având în vedere aceste premise şi în condiţiile actuale, guvernate de teama consumatorilor, fermierilor şi procesatorilor pe fondul răspândirii epidemiei de virus COVID-19, se impune declararea sectorului agroalimentar ca strategic de siguranţă naţională”, susţin reprezentanţii alianţei.

Totodată, confederaţiile şi asociaţiile cu reprezentativitate naţională din industria agro-alimentară, membre ale Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare, propun o serie de măsuri specifice care, în această perioadă, ar putea preîntâmpina disfuncţionalităţi şi blocaje majore în aprovizionarea populaţiei.

Potrivit acestora, în agricultură, personalul nu poate lucra de acasă şi nici nu poate lua concediu de odihnă, dat fiind ciclul de producţie. Măsura şomajului tehnic are impact atât pe termen scurt, cât şi mediu şi lung şi afectează toate părţile implicate de la fermieri prin restrângerea activităţii, până la personal – consumator de bunuri de larg consum şi plătitor de taxe – prin restrângerea veniturilor. De aceea, consideră că libera circulaţie a persoanelor angajate în agricultură şi activităţi conexe nu trebuie îngrădită inutil şi toate măsurile de urgenţă trebuie gândite în scopul de a se evita deplasarea suplimentară a fermierilor, pentru ca aceştia să fie concentraţi pe lucrările agricole, „să rămână în ferme şi pe parcelele pe care lucrează”.

Propunerile alianţei vizează menţinerea deschisă a canalelor logistice de aprovizionare rapidă printr-un culoar verde la nivel naţional, comunitar şi extracomunitar cu seminţe, îngrăşăminte, pesticide, motorină, piese de schimb şi alte materiale necesare desfăşurării activităţii de producţie agricole şi alimentare, pentru contractele aflate în desfăşurare şi pentru noi comenzi/contracte, asigurarea finanţării pe termen scurt prin menţinerea deschisă a canalelor logistice de livrare printr-un culoar verde la nivel naţional, comunitar şi extracomunitar pentru valorificarea producţiei aflate pe stoc şi stimularea aprovizionării cu produsele alimentare locale, pentru a preveni răspândirea virusului, a asigura securitatea şi supravieţuirea operatorilor economici autohtoni.

În condiţiile restricţiilor impuse de actuala stare de urgenţă, care generează implicit întârzieri în furnizarea de inputuri pentru fermieri, în special pentru zonele în care se utilizează tratamentul cu substanţe din familia neonicotinoidelor, reprezentanţii acestui sector propun găsirea de soluţii în fermă pentru tratamentul seminţelor. Lipsa protecţiei pentru seminţele de floarea soarelui ar trebui, de asemenea, analizată în privinţa oportunităţii ca autorizarea de urgenţă să fie extinsă şi pentru aceasta cultura strategică.

De asemenea, aceştia mai solicită continuarea şi îmbunătăţirea/flexibilizarea măsurilor de subvenţionare a asigurărilor agricole din PNDR, stimularea digitalizării urgente a instituţiilor statului în relaţia cu operatorii economici. În mod special, prin această măsură, cer primirea în regim de urgenţă a cererilor APIA în sistem online şi eliberarea extrasului pentru a putea obţine credite în vederea înfiinţării şi menţinerii ciclului de producţie agro-alimentară. Amânarea depunerii cererilor de plată APIA dezavantajează producătorii pentru că va întârzia încasarea banilor şi le va creea dezechilibre financiare şi mai mari, semnalează agricultorii.

Măsurile avute în vedere mai vizează achitarea în regim de urgenţă de către APIA a tuturor sumelor restante faţă de beneficiari, în mod expres plata integrală în regim de urgenţă aferentă trimestrului 4 – 2019, accelerarea plăţii pentru trimestrul 1-2020 (autorizarea agentului APIA dedicat fermei respective să primească în regim de urgenţă aceste dosare), asigurarea finanţării rapide a fermierilor prin rambursarea imediată a sumelor din TVA, debirocratizarea şi simplificarea legislaţiei privind funcţionarea, autorizarea şi prelungirea automată, pentru 6-9 luni, a autorizaţiilor de funcţionare existente.

În acelaşi sens, aceştia solicită prelungirea autorizaţiilor utilizării produselor de protecţia plantelor specifice condiţiilor României, care şi-au dovedit eficienţa şi bune rezultate pentru fermieri, simplificarea procedurii de achiziţii publice prin SEAP/SICA în perioada stării de urgenţă şi modificarea art.43, alin.3 lit a din Legea Achiziţiilor Publice, astfel încât plafonul pentru produse şi servicii achiziţionate prin licitaţie simplă să fie majorat la 400.000 – 500.000 lei, în loc de 100.000 lei.

Totodată, propunerile se mai referă la compensarea datoriilor agenţilor economici reprezentând taxe, impozite, contribuţii faţă de bugetul statutului cu sumele reprezentând creanţe ale agenţilor economici faţă de stat (TVA, concedii medicale, alte sume de recuperat), bonificaţii (5-10%) pentru contribuabilii care îşi plătesc obligaţiile în termen, urgentarea acordării de ajutoare de stat în baza art 107 (3) b din TFUE – Proiect de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui sau unor state membre, la urgentarea implementării INVEST EU pentru finanţarea proiectelor de importanţă strategică europeană şi la limitarea răspândirii focarelor de pestă porcină africană – mai ales prin controlul asupra principalului vector de propagare, porcii mistreţi.

Reprezentanţii alianţei susţin şi stimularea cooperativelor agricole să devină hub-uri locale, deoarece cooperativele agricole sunt o sursă de rezilienţă a fermierilor în faţa acestei crize, dar şi elaborarea urgenţă a unui ghid pentru starea de urgenţă Covid 19 – dedicat agriculturii. Ghidul de informare a fermierilor ar trebui realizat împreună cu asociaţiile de profil şi transmis electronic prin intermediul mass-media şi al structurilor as
ociative specifice.

Din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare fac parte Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe din România – „PRO AGRO”, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – „LAPAR”, Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – „UNCSV” şi Asociaţia Producătorilor de Porumb din România – „APPR”.

Agro Jurnal, Digi24: Ce spun fermierii despre efectele epidemiei de coronavirus

Reprezentanții a patru mari organizații din domeniul agricol, asociate recent în Alianța pentru Agricultură și Cooperare, au vorbit despre amenințările care stau în fața agriculturii în contextul epidemiei de coronavirus, în emisiunea Agro Jurnal difuzată duminică la Digi24. Iată declarațiile cele mai importante pe tema crizei coronavirusului ale celor patru lideri din mediul asociativ.

Ionel Arion, președintele Federaței Naționale Pro Agro:Este posibil să ne confruntăm cu unele contaminări ale personalului și să existe unele blocaje pe lanțul de aprovizionare. Sperăm ca în această perioadă de însămânțare să nu fim puternic afectați. Să putem face tratamentele și să nu întâmpinăm probleme cu aprovizionarea produselor de protecție a plantelor”.

Alina Crețu, director executiv Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR):Este prematur să estimăm posibilele pierderi. Ce putem să spunem acum este că avem o reală îngrijorare în rândul fermierilor, în special în sectorul vegetal, unde există anumite cicluri ale activităților agricole pe care trebuie să le respectăm. Noi nu putem să spunem: „închidem activitatea o săptămână, două, trei”. Trebuie să semănăm la începutul lunii aprilie și nu avem cum să ne îndepărtăm de această perioadă. Un posibil impact ar fi lipsa anumitor inputuri. Deja știm că pentru anumite stocuri de semințe sau produse de protecție a plantelor există probleme, dar nu sunt deosebit de grave pentru că sunt suficiente stocuri la nivel național. (…) În schimb, avem semnale de la unii fermieri care nu își pot înlocui anumite piese de schimb care veneau din nordul Italiei, de exemplu, sau din alte zone afectate de coronavirus. Deci, apar primele semne ale unor posibile pierderi”.

Nicu Vasile, președintele LAPAR:Dacă închidem granițele sau importurile se reduc pentru o perioadă, poate agricultura României să facă față cererii interne?”.

Mircea Băluță, președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNSCV):Ar putea exista câteva sincope pe lanțul de aprovizionare, mai ales în ceea ce privește semințele. De asemenea, ar putea fi afectată forța de muncă și ar putea exista o serie de blocaje în executarea lucrărilor sau de efectuare a livrărilor produselor sau blocaje logistice de aprovizionare din afara României. În agricultură, ce poți face azi, nu poți face mâine. Lucrurile trebuie să se întâmple zi de zi, pentru că ceea ce semănăm azi, recoltăm la vară. Ceea ce nu semănăm azi, nu vom recolta niciodată. Și atunci vom vedea adevărata dimensiune a pagubelor”.

FermierinRomania @ Instagram