Headline

Headline

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: „Trebuie să facem politici agricole pentru 840.000 de fermieri”

Fermierii români trebuie să se adapteze noilor provocări și oportunități aduse de viitoarea politică agricolă comună (PAC) în perioada 2021-2027, în condițiile schimbării modelului de alocare a fondurilor europene și a practicilor agricole, prin condiționalitățile de mediu și climă.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a vorbit la congresul Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) despre modul în care poate să fie fructificată viitoarea PAC atât în folosul fermierilor, cât și al consumatorilor, prin dezvoltarea sectorului alimentar intern, dar și pentru creșterea competitivității produselor autohtone pe piața locală și externă.

Prin politica agricolă comună, România plătește, în fiecare an, 2 miliarde de euro plăți directe și, în egală măsură, avem un deficit de balanță pe produsele agroalimentare de aproape 2 miliarde de euro. Este clar că nu putem să continuăm în maniera aceasta. Va trebui să gândim altfel de soluții, să creștem valoarea adăugată”, a spus Emil Dumitru.

Oficialul MADR a mai precizat că marile ferme vor avea oportunitatea de a realiza investiții pe pilonul II al PAC, de dezvoltare rurală, prin care să proceseze materia primă și să devină mai competitivi, cu atât mai mult cu cât este nesigur dacă această șansă va mai exista și după 2027. Dumitru a menționat paradoxul din sectorul agricol românesc: „Importăm produse de panificație și suntem mari exportatori de cereale. Nu reușim să producem carne de porc, importăm 80% din consumul intern, cu toate că suntem mari producători de porumb”.

Plafonarea plăților directe la 100.000 de euro/fermă/an (la care se adaugă 50% din salariile și taxele declarate) și alocarea unor sume mai mari către micii agricultori, așa cum încă se discută la nivel european pentru viitoarea PAC, a atras critici din partea marilor fermieri, dezavantajați de limitarea propusă. Clubul Fermierilor Români consideră că doar creșterea subvențiilor la hectar pentru micii fermieri nu va fi suficientă nici dacă s-ar dubla, pentru ca aceștia să devină competitivi, în condițiile în care dețin doar câteva hectare și ar mai avea nevoie de investiții în utilaje și de personal calificat. În schimb, plafonarea îi va dezavantaja pe fermierii mari care ar putea risca să piardă competiția cu cei din Vest, pe piețele de desfacere.

Referitor la această temă, Emil Dumitru a declarat: „Eu cred că noi trebuie să facem politici agricole pentru 840.000 de fermieri și 9,7 milioane de hectare”, reiterând importanța dezvoltării clasei de mijloc în agricultura românească și a orientării fermelor mari către activitățile de prelucrare a materiilor prime. „O plafonare la 100.000 de euro la plata de bază, de 103 euro, înseamnă o fermă de peste 1.000 de hectare”, a adăugat oficialul MADR.

Structura fermelor agricole din România, cu peste 1.000 de hectare

  • 667 ferme au între 1.000 și 2.000 de hectare; în total 913.173 hectare
  • 120 ferme au între 2.000 și 3.000 hectare; în total 288.940 hectare
  • 109 ferme au peste 3.000 hectare; în total 626.000 hectare

Total beneficiari ai plăților directe: 840.000

În România, vor intra aproximativ 20 de miliarde de euro fonduri europene pentru agricultură, în perioada 2021-2027. Cea mai mare sumă, peste 13 miliarde de euro, va fi alocată pentru plățile directe, unde se înregistrează și o ușoară creștere, cu 0,5% – 0,6% față de bugetul actual, restul reprezentând sprijin pentru dezvoltare rurală (un buget redus cu 15% – 16%, comparativ cu perioada actuală de programare 2014 – 2020).

Marile provocări ale fermierilor români în următorii șapte ani sunt respectarea condițiilor de mediu și climă și creșterea competitivității la nivel european, iar pentru autoritățile române crearea unui lobby mai puternic la Bruxelles, în vederea obținerii unor alocări mai mari de fonduri destinate dezvoltării rurale și pentru a convinge Comisia Europeană să renunțe la suprafața de referință de la nivelul anului 2016, care ar avea un impact negativ asupra alocărilor PAC aferente României de aproximativ 200 milioane euro, conform unui studiu efectuat de un grup de analiști din Banca Națională a României și Academia de Studii Economice. La nivelul anului 2016, suprafața agricolă a României era evaluată la 9,4 milioane hectare, iar estimările mai recente plasează suprafața totală la 9,7 milioane hectare. Emil Dumitru a declarat că România nu va accepta anul de referință 2016 și va pleda pentru recunoașterea anului 2018, după modelul bugetului actual, din perioada 2014 – 2020, care a avut ca bază anul 2013.

Agro Jurnal, Digi24: Cum văd politicienii viitorul agriculturii românești

Unde se află agricultura românească și care sunt prioritățile pentru următorii ani a fost subiectul de dezbatere în emisiunea Agro Jurnal care a avut loc duminică, 9 februarie, la Digi24.

Fermierii au nevoie de finanțare, de o bună organizare și de piață, a spus Daniel Constantin, fost ministru al agriculturii și deputat în Parlamentul României. Constantin consideră că din punctul de vedere al finanțării, al dotărilor, fermierii au făcut pași importanți, dar este necesar ca produsele lor să ajungă pe piețele de desfacere, iar acestea trebuie diversificate. Din această perspectivă măsurile de sprijin financiar în agricultura românească ar trebui să vizeze, cu prioritate, stimularea fermierilor pentru a se organiza în structuri asociative, iar acțiunile guvernului ar trebui să se concentreze pe deschiderea de noi piețe, precum Orientul Mijlociu sau Orientul Îndepărtat, acolo unde fermierii pot obține prețuri bune pentru produsele românești.

Dacă rămân închiși în piața comună, care acum reprezintă aproximativ 70% din piața de desfacere a produselor agricole românești, chiar dacă produc mai mult, fermierii sunt nevoiți să vândă la prețuri mai mici”, a precizat Daniel Constantin.

Daniel Constantin, deputat: „M-aș concentra mai mult pe zona de desfacere și, în egală măsură, pe zona de organizare”

Politicianul consideră că pentru stimularea asocierii fermierilor, cel puțin pe segmentul de vânzare a produselor, sprijinul financiar nerambursabil pentru realizarea de investiții ar trebui să se apropie de 90%, iar restul de 10% să fie obținut din credite garantate de Fondul de garantare. În viziunea lui Constantin, acest lucru este foarte important în special pentru fermierii mici, care au nevoie de investiții pentru a ajunge cu produsele pe piața de desfacere și pentru a avansa la nivelul celor mijlocii. „Aici contează foarte mult și cum explică oficialii români această necesitate la Bruxelles”, a spus deputatul Daniel Constantin.

Senatorul UDMR Tanczos Barna, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a remarcat că, deși agricultura românească a avut o absorbție bună a fondurilor europene, nu a existat o viziune asupra dimensiunii fermelor. Tanczos Barna consideră că polarizarea din agricultura românească și menținerea extremelor către care se duc fondurile europene nu vor contribui la creșterea eficienței în domeniu.

Tanczos Barna, senator: „Trebuie să încurajăm consolidarea fermelor”

Dacă investim în fermele foarte mici nu vom avea eficiență, pentru că aceste ferme nu vor reuși să producă pentru piață. Trebuie să ajungem, cumva, spre mijloc, trebuie să încurajăm consolidarea fermelor, să avem politici structurale pe fond funciar, astfel încât proprietarul de teren să nu mai aibă intenția să depună cereri de finanțare pentru 3 hectare, 5 hectare. Media ar trebui să ajungă, în funcție de zonă, la 50 de hectare, 100 hectare, 500 hectare, dimensiunea optimă. Există și cealaltă extremă. 50.000 de hectare, 20.000 de hectare, zeci de mii de hectare într-o singură fermă. Eu nu cred că aceasta este o soluție bună pentru agricultura din România. Vedem sate depopulate pentru că lipsește opțiunea de a lucra o fermă de 50 – 100 hectare”, a spus Tanczos Barna în emisiunea Agro Jurnal, difuzată la Digi24. „Trebuie să găsim o soluție să-i convingem pe micii fermieri să renunțe la agricultură, dacă nu o fac în mod performant, și să închirieze terenurile către tineri fermieri care pot aduce și tehnologie nouă și fonduri pentru a face un business pentru piață”, a mai spus Tanczos Barna. Opțiunea lui Tanczos este de plafonare a suprafețelor agricole care pot fi deținute de o persoană fizică sau juridică.

Agrometeo: Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol de până la 100 cm, în cultura grâului de toamnă, în limite scăzute și deosebit de scăzute

Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternicăși extremă), în cea mai mare parte a Dobrogei, Transilvaniei și Moldovei, local în nordul, nord-vestul și vestul Banatului, nordul, centrul, estul, izolat în vestul și sudul Munteniei, sudul Olteniei și al Crișanei, în perioada 8+14 februarie, potrivit prognoyei agrometeorologice emise de Administraţia Naţională de Meteorologie.

De asemenea se prognozează că aprovizionarea cu apă a solului, va prezenta valori satisfăcătoare până la cele apropiate de optim și optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, Crișana, local în nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nordul, nord-vestul, sudul, sud-vestul, vestul și sud-estul Munteniei, nord-vestul, nordul, vestul, centrul, sudul și sud-vestul Moldovei, sudul Dobrogei, nord-estul Banatului.

Pe ansamblu, culturile de câmp şi pomi-viticole îşi vor continua starea de repaus vegetativ, în aproape toate regiunile agricole ale ţării. Temperaturile minime negative din aer din primele zile ale intervalului, situate sub limitele biologice critice (-10°C…-15°C…-20°C) de rezistenţă a plantelor, în absenţa stratului protector de zăpadă, vor accentua gradul de vătămare al aparatului foliar la speciile de toamnă, fiind posibile brunificări ale vârfului frunzelor, precum şi îngălbenirea sau uscarea celor bazale. Totodată, va fi posibilă afectarea viabilităţii mugurilor de rod la pomii-fructiferi şi viţa de vie, funcţie de intensitatea şi durata gerului, în special în plantaţiile din centrul, estul, sudul şi nordul ţării.

Culturile de orzşi grâu de toamnă semănate în epoca optimă vor parcurge fazele de apariţie a frunzei a treia şi înfrăţire (25-100%), iar cele tardive, răsărirea şi formarea frunzei a treia (10-100%). Rapiţa înfiinţată în perioada optimă pe suprafeţe restrânse îşi va continua înfrunzirea (4-12 frunze), starea de vegetaţie a plantelor menţinându-se în general medie spre slabă. Pomii fructiferişi viţa de vie se vor afla în stadiul de repaus vegetativ în aproape toate plantaţiile. Pe terenurile cu expoziţie sudică, izolat se va putea semnala faza de umflare a mugurilor de rod, îndeosebi la speciile pomicole timpurii de sâmburoase. În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole în câmp vor fi întrerupte temporar, în majoritatea regiunilor agricole.

În aceste condiţii, agrometeorologii recomandă efectuarea controlului biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă, precum şi a elementelor de rod la speciile pomicole şi viticole, ectuarea arăturilor pe suprafeţele agricole fără strat de zăpadăşi cu îngheţsuperficial la sol, aplicarea îngrăşămintelor organice în plantaţiile pomi-viticole; şi administrarea de îngrăşăminte minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă semănate în perioada optimă.

820.000 de fermieri primesc subvenții de peste un miliard de euro

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la această dată au fost autorizați pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 819.254 fermieri (ceea ce reprezintă 97,02% din numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu sumă totală de 1.023.084.600 euro, astfel:

– 701.396.128 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 96.609.292 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 19.190.870 euro din BN1 (cofinanţare de la bugetul naţional);

– 205.888.310 euro de la bugetul național.

APIA informează, de asemenea, că în perioada 16 octombrie 2019 – 06 februarie 2020, a autorizat plăți (avans + plată regulară), aferente Campaniei 2019, în sumă totală de 2.342.413.975 euro, astfel:

1.715.992.810 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 350.787.257 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 69.745.596 euro din BN1 (cofinanţare de la Bugetul Naţional);

– 205.888.310 euro de la Bugetul Național.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

– 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

– 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Prețul cărnii de porc, în scădere

Prețul cărnii de porc scade în Uniunea Europeană din a doua săptămână a lunii decembrie 2019. În săptămâna a cincea din acest an, prețul mediu al carcasei de porc pe piața Uniunii Europene (clasa S-E) a ajuns la 182,31 euro/100 kg, cu 5,6% mai mic decât în urmă cu o lună, și cu 0,1% sub nivelul din săptămâna anterioară. Comparativ cu nivelul din urmă cu un an, prețul a crescut în medie cu 36% pe piața europeană, conform DG Agri..

În România, prețul mediu al carcasei de porc în săptămâna care a început la 27 ianuarie a.c. a fost 192,93 euro/100 kg (191,45 euro/100 kg clasa S; 195,02 euro/100 kg clasa E), coborând de la 230,15 euro/100 kg cât era la jumătatea lunii decembrie 2019. Cu un an în urmă, în decembrie 2018, era cu 75 de euro mai mic, respectiv 154,98 euro/100 kg. Numărul sacrificărilor de porci în România a scăzut cu 7,8%, în perioada ianuarie – noiembrie 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, fiind pe penultimul loc în UE din acest punct de vedere. Sacrificări mai reduse a avut Grecia, cu 11,6%. Lituania, Slovacia, Slovenia au înregistrat cele mai mari creșteri, cu 11,8%, 9,6%, respectiv, 4%.

Evoluția prețului cărnii de porc în România în anul 2020 și 2019

Sursa: DG Agri

În Bulgaria, cel mai mare preț. În Belgia, cel mai redus

Cel mai mare preț pentru carcasa de porc în UE a fost consemnat în Bulgaria, în săptămâna a cincea din anul curent, 225,03 euro/100 kg (preț mediu clasa S-E), iar cel mai mic în Belgia, 158,41 euro/100 kg. Belgia acoperă 5% din producția de carne de porc a Uniunii Europene, cu peste un milion de tone în 2018.

Prețurile medii ale primilor cinci producători de carne de porc din UE, în săptămâna care a început la 27 ianuarie a.c., au fost :

  • Germania – 191,06 euro/100 kg; 23% din producția de carne de porc a UE;
  • Spania – 177,33 euro/100 kg; 20% din producția de carne de porc a UE;
  • Franța – 165,89 euro/100 kg; 10% din producția de carne de porc a UE;
  • Polonia – 181,29 euro/100 kg; 9% din producția de carne de porc a UE;
  • Danemarca – 204,58 euro/100 kg; 7% din producția de carne de porc a UE.

Evoluția prețului mediu al cărnii de porc în Uniunea Europeană, în anul 2020 și 2019

Sursa: DG Agri

Exporturile de carne de porc din Uniunea Europeană au crescut cu 19% în primele 11 luni din 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018, până la 4,35 milioane tone carcasă, în special pe baza livrărilor în China și Hong Kong, cea mai mare piață de import a produselor de porc din lume (3,3 milioane tone achiziționate anul trecut până în luna noiembrie).

Purceii se scumpesc

Prețul purceilor continuă să crească pe piața Uniunii Europene, ajungând la 66,5 euro/cap de animal în a cincea săptămână din 2020, cu 55,4% mai mult decât în urmă cu un an, cu 2,9% peste prețul din urmă cu o lună și cu 0,7% mai mult decât în săptămâna precedentă.

Curtea de Conturi Europeană: „Mai multe state membre nu au transpus la timp și în totalitate Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor”

Utilizarea pesticidelor în agricultura din Uniunea Europeană, modul în care sunt transpuse directivele europene în legislația națională a statelor membre și cum sunt stimulați fermierii să adopte soluții alternative pentru protecția plantelor au făcut obiectul auditului Curții de Conturi Europene publicat miercuri, 5 februarie a.c.

Mai multe state membre nu au transpus la timp și în totalitate Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, iar stimulentele care ar trebui să încurajeze fermierii să adopte metode alternative rămân slabe. Pe lângă aceasta, Comisia Europeană nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării de pesticide”, se arată în comunicatul transmis de Curtea de Conturi Europeană cu ocazia lansării raportului special „Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor: progrese limitate în măsurarea și în reducerea riscurilor”. Acţiunile Comisiei sunt considerate ineficiente şi procesul de implementare prea lent.

Curtea menționează că după adoptarea Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor, în 2009, Comisia Europeană nu a verificat corectitudinea transpunerii, iar în anul 2012 a fost necesară lansarea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două țări, Bulgaria și Luxemburg.

Abia în 2016, Comisia a luat măsuri „mai susținute pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei” și primii doi indicatori de risc la nivelul UE au fost introduși, cu greu, la zece ani de la emiterea documentului, în noiembrie 2019. Însă niciunul dintre acești indicatori nu arată în ce măsură directiva a reușit să atingă obiectivul UE de a asigura o utilizare durabilă a produselor de protecție a plantelor. Curtea constată că au lipsit criteriile clare și cerințele specifice care să faciliteze aplicarea directivei, stimulentele au fost insuficiente pentru încurajarea fermierilor să își reducă dependența de pesticide, iar Comisia a fost ineficientă în demersul de a controla și a reduce riscurile asociate utilizării pesticidelor de către fermieri.

În aceste condiții, Samo Jereb, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport, a declarat: „Noua politică agricolă comună care va intra în vigoare în 2021 a reprezentat o ocazie de a se găsi soluții adecvate la această problemă, dar, din păcate, această șansă a fost ratată.”

Instituția de control europeană subliniază că aplicarea principiilor gestionării integrate a dăunătorilor, adică recurgerea la pesticide numai dacă metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace, devenită obligatorie odată cu directiva, nu este o condiție pentru a se beneficia de plăți în cadrul PAC. În UE, vânzările de substanțe active utilizate în produsele de protecție a plantelor depășesc 350.000 de tone pe an, mai remarcă instituția europeană.

Pe baza constatărilor în urma efectuării auditului, Curtea de Conturi Europeană a emis câteva recomandări pentru Comisie și un termen-țintă pentru punerea în aplicare – anul 2022.

Recomandări pentru Comisia Europeană

– să verifice că statele membre transformă principiile generale ale gestionării integrate a dăunătorilor în criterii practice și controlează respectarea acestor criterii la nivelul exploatațiilor;

– să includă criteriile măsurabile legate de gestionarea integrată a dăunătorilor în sistemul de „condiționalitate” din cadrul PAC de după 2020 și să se asigure că acestea sunt respectate.

– să îmbunătățească statisticile referitoare la produsele de protecție a plantelor atunci când va revizui legislația, astfel încât aceste statistici să fie mai ușor accesibile, mai utile și mai comparabile;

– să evalueze progresele realizate în direcția obiectivelor de politică și să îmbunătățească indicatorii de risc armonizați sau să dezvolte unii noi, ținând seama de utilizarea produselor de protecție a plantelor.

Pe lângă acestea, statele membre pot utiliza măsurile PAC finanțate prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală pentru a promova utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, inclusiv gestionarea integrată a dăunătorilor. Aceste măsuri includ angajamentele de agromediu și climă, în cadrul cărora statele membre pot acorda plăți pentru gestionarea factorilor de producție (produse de protecție a plantelor și/sau îngrășăminte) și pentru practici agricole durabile în contextul agriculturii integrate.

De asemenea, statele membre pot utiliza PAC pentru a sprijini agricultura ecologică (suprafața pe care se practică agricultura ecologică reprezintă 7% din suprafața agricolă totală a UE), menționată în directivă ca un tip de „gestionare a dăunătorilor cu un consum redus de pesticide”. Alte măsuri relevante includ sprijinul pentru investiții, de exemplu investiții în echipamentele pentru agricultura de precizie.

Principii ale gestionării integrate a dăunătorilor

1. Prevenirea apariției și/sau eliminarea organismelor dăunătoare ar trebui să se realizeze sau să fie sprijinită prin intermediul mai multor metode și, în special, prin:

– rotația culturilor;

– utilizarea unor tehnici de cultivare adecvate (de exemplu tehnica semănatului tardiv, datele și densitățile semănatului, subînsămânțarea, aratul de conservare, curățarea și însămânțarea directă);

– utilizarea, după caz, a varietăților rezistente/tolerante, precum și a semințelor și a materialului săditor standard/certificat;

– utilizarea fertilizării echilibrate, a unor practici de stropire cu var și de irigare/drenare; – prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare prin măsuri de igienă (de exemplu prin curățarea permanentă a mașinilor și a echipamentului);

– protejarea și răspândirea organismelor benefice importante, de exemplu prin măsuri adecvate de protejare a plantelor sau prin utilizarea infrastructurilor ecologice înăuntrul și în afara locurilor de producție.

Există mai multe măsuri din cadrul PAC care pot contribui la punerea în aplicare a directivei. Curtea de Conturi notează câteva:

– statele membre trebuie să instituie sisteme de consiliere agricolă care să ofere consiliere tuturor fermierilor, inclusiv în domeniul gestionării integrate a dăunătorilor;

– fermierii cu peste 15 hectare de teren arabil care primesc plăți directe trebuie să mențină zone de interes ecologic pe 5 % din suprafața lor arabilă și, începând din 2018, nu mai au dreptul de a utiliza produse de protecție a plantelor în aceste zone;

– programe specifice din sectorul fructelor și legumelor promovează adoptarea gestionării integrate a dăunătorilor.

2. Organismele dăunătoare trebuie să fie monitorizate cu ajutorul unor metode și instrumente adecvate, atunci când acestea sunt disponibile. Printre instrumentele adecvate ar trebui să se numere observațiile efectuate în câmp, precum și sistemele fiabile din punct de vedere științific pentru avertizare, prognoză și diagnoză timpurie, atunci când este posibil, precum și apelarea la consultanță din partea unor profesioniști calificați. 3. Pe baza rezultatelor monitorizării, utilizatorul profesionist trebuie să decidă dacă și când să aplice măsurile de protecția plantelor. Valorile-limită solide și fiabile din punct de vedere științific sunt componente esențiale în procesul de luare a deciziilor.

3. Pentru organismele dăunătoare, valorile-limită stabilite pentru regiunea în cauză, zonele specifice, culturile și condițiile climaterice speciale trebuie luate în considerare înainte de aplicarea tratamentelor, atunci când acest lucru este posibil.

4. Metodele biologice, fizice și alte metode nechimice durabile trebuie preferate metodelor chimice, dacă acestea asigură un control corespunzător al dăunătorilor.

5. Pesticidele aplicate trebuie să fie cât se poate de specifice pentru ținta vizată și trebuie să aibă efecte secundare minime asupra sănătății umane, asupra organismelor care nu sunt vizate și asupra mediului.

6. Utilizatorul profesionist ar trebui să mențină utilizarea pesticidelor și alte forme de intervenție la nivelurile minime necesare, de exemplu prin aplicarea unor doze reduse, prin frecvența redusă a aplicării sau prin aplicări parțiale, în condițiile în care nivelul de risc pentru vegetație este acceptabil, iar acestea nu măresc riscul de dezvoltare a rezistenței în cadrul populațiilor de organisme dăunătoare.

7. Atunci când se cunoaște riscul rezistenței față de o măsură de protecție a plantelor și când nivelul organismelor dăunătoare necesită aplicări repetate de pesticide pe culturi, ar trebui aplicate strategiile antirezistență disponibile, pentru menținerea eficacității produselor. Aceasta ar putea include utilizarea pesticidelor multiple cu modalități diferite de acțiune.

8. Pe baza înregistrărilor referitoare la utilizarea pesticidelor și a monitorizării organismelor dăunătoare, utilizatorul profesionist ar trebui să verifice reușita măsurilor de protecție a plantelor aplicate.

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează Curtea în aceste rapoarte sunt puse în practică, precizează comunicatul Curții de Conturi Europene.

Grâul a recuperat 3 euro/tonă pe bursa de la Paris

Grâul a recuperat 3 euro/tonă, miercuri, 5 februarie a.c., pe bursa futures de la Paris, din scăderea începută în data de 21 ianuarie a.c., de la 198,25 euro/tonă. Cotația pentru contractele cu scadență în luna martie 2020 au urcat miercuri la 194 euro/tonă, de la 190,75 euro pe tonă la închiderea ședinței de marți.

Porumbul, în schimb, rămâne pe panta descendentă care a început de la 172,50 euro/tonă în urmă cu aproape două săptămâni, în data de 23 ianuarie, și a ajuns miercuri la 167,75 euro/tonă, pentru contractele cu scadență în luna martie 2020, cu 1 euro/tonă sub cotația de marți.

Rapița a ajuns la 393,75 euro/tonă pentru contracte cu livrare în luna mai 2020, cu 2 euro/tonă peste cotația din ziua precedentă.

Importurile de carne de pasăre din Ucraina, interzise în UE

Uniunea Europeană a interzis importurile de păsări de curte, carne și preparate din carne de pasăre netratate termic din Ucraina, iar producătorii ucraineni vor trebui să-și redirecționeze producțiile către piețele asiatice și africane, se arată într-un raport publicat pe portalul Departamentului de Stat pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA). Interdicția Uniunii Europene a fost introdusă după ce Ucraina a notificat Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE), în data de 20 ianuarie a.c., anunțând izbucnirea unui focar de gripă aviară înalt patogenă, tip H5, în regiunea Vinnița, la 100 km de Republica Moldova. Ouăle și produsele din ouă vor rămâne în comerț fără restricții, potrivit raportului USDA.

Ucraina este al treilea exportator de carne de pasăre pe piața comună, după Brazilia și Thailanda, cu 123.000 de tone livrate în țările membre în primele 11 luni din anul 2019, și cel mai mare furnizor de ouă în spațiul comunitar, cu vânzări de peste 11.000 tone echivalent ouă. Este, de asemenea, al treilea exportator global de ouă și produse din ouă și se plasează pe locul șapte, în lume, din punctul de vedere al vânzărilor de carne de pasăre.

Aproape o treime din exporturile de păsări de curte ale Ucrainei au avut ca destinație țări membre ale Uniunii Europene în 2019, vânzările în spațiul comunitar evoluând spectaculos în ultimii ani.

Ucraina va avea un exces de producție semnificativ, din cauza pierderii pieței Uniunii Europene, dar poate exporta păsări de curte pe piețele asiatice și nord-africane, relevă raportul USDA, însă majoritatea destinațiilor exporturilor ucrainene sunt foarte sensibile la problemele de sănătate a animalelor și siguranța alimentară. Reacțiile din Arabia Saudită și din Emiratele Arabe Unite vor fi cruciale pentru schimburile comerciale ale Ucrainei în viitorul apropiat.

În data de 24 ianuarie a.c. și Moldova a restricționat, temporar, importul păsărilor de curte, al produselor și subproduselor din carne de pasăre provenite din regiunea Vinnița, Ucraina.

Acesta nu este primul focar de gripă aviară din Ucraina și nici prima interdicție la care este supusă. Ultimul caz, înaintea celui confirmat în ianuarie 2020, a fost înregistrat în sudul Ucrainei în urmă cu trei ani, în octombrie 2016, și a fost urmat, de asemenea, de interzicerea importurilor UE de produse de pasăre, de pe tot teritoriul Ucrainei, însă pierderile au fost limitate, pentru că dependența de piața comunitară nu se afla la cotele din prezent.

Autoritățile ucrainene consideră excesivă și nejustificată decizia Uniunii Europene de interdicție a importurilor la nivelul întregii țări, apreciind că măsurile luate pentru controlul și eliminarea focarelor sunt echivalente cu cele ale pieței comune, și a inițiat negocieri cu UE pentru limitarea blocării comerțului la zonele afectate de boală și recunoașterea reciprocă a sectorizării, în conformitate cu standardele OIE.

Relațiile comerciale dintre UE și Ucraina au fost reglementate printr-un nou acord, votat de Parlamentul European în luna noiembrie 2019, acord care urmează să intre în vigoare în acest an.

Producătorii de floarea-soarelui monitorizează pierderile cauzate de interzicerea utilizării neonicotinoidelor

Producătorii de floarea-soarelui sunt sceptici în privința efectelor nocive pe care neonicotinoidele le-ar avea asupra polenizatorilor, dar se așteaptă la pierderi importante ale culturilor, în absența utilizării acestor substanțe.

Anul acesta, semințele tratate cu neonicotinoide nu mai pot fi utilizate la culturile de floarea-soarelui, conform deciziei Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și, în aceste condiții, cultivatorii se așteaptă să înregistreze pierderi ale producțiilor, cauzate de insecta tanymecus.

Ionel Arion, președintele Pro Agro, a declarat în emisiunea Agro Jurnal difuzată la Digi24 că fermierii vor monitoriza pierderile de pe toate tarlalele cultivate cu floarea-soarelui, pentru a dovedi impactul insectelor dăunătoare asupra plantelor. „Vom face înștiințări, zilnic, către prim-ministru până la primăria din localitate, cu fotografii, pentru a anunța și cuantifica pierderile”, a spus președintele Pro Agro.

În felul acesta, fermierii doresc să convingă Ministerul Agriculturii că fără folosirea substanțelor neonicotinoide culturile sunt afectate. Totodată, producătorii români speră ca, așa cum s-a întâmplat și în cazul altor state, să obțină despăgubiri financiare din fondurile europene. În același timp, fermierii și specialiștii români afirmă că tanymecus este prezentă în România și nu se întâlnește în alte state europene. Acesta este un argument important pentru ca România să obțină derogări privind folosirea substanțelor neonicotinoide.

România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, deținând o treime din totalul producției UE. Este, de asemenea, cel mai mare exportator de floarea-soarelui din UE, acoperind mai mult de jumătate din vânzările în țări terțe.

România este și un producător important de miere în spațiul comunitar (principalul producător în 2018), iar apicultorii reclamă, de mai mulți ani, că neonicotinoidele afectează familiile de albine.

Anul acesta va fi un test atât pentru cultivatorii de floarea-soarelui, principală cultură meliferă, cât și pentru apicultori, pentru că vor putea evalua impactul absenței acestor pesticide asupra culturilor și albinelor.

În anul 2013, Uniunea Europeană a luat decizia de a limita utilizarea insecticidelor neonicotinoide pentru tratarea semințelor unor culturi agricole, iar în 2018 a hotărât interzicerea în aer liber a trei tipuri de neonicotinoide. Din anul 2014, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acordat derogări temporare pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide, iar anul acesta a autorizat utilizarea neonicotinoidelor doar la semințele de porumb și sfeclă de zahăr.

Agrometeo: Din cauza alternanței îngheț-dezgheț la sol, izolat, grâul de toamnă și orzul pot avea probleme

fermierinromania rapita

Starea de vegetaţie a culturilor agricole, a speciilor de câmp şi pomi-viticole îşi vor continua starea de repaus vegetativ pe aproape întreg teritoriul agricol, iar din cauza alternanţei îngheţ-dezgheţ la sol, izolat, orzul şi grâul de toamnă pot avea probleme, reiese din estimările Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), publicate în prognoza de specialitate, valabilă pentru perioada 29 ianuarie – 4 februarie, potrivit Agerpres.

Conform specialiştilor, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei şi a Banatului, local în nord-vestul, centrul, estul şi sudul Transilvaniei, nordul, estul, izolat sudul şi sud-estul Moldovei, sudul Olteniei şi al Crişanei. Totuşi, aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare, izolat apropiate de optim şi optime, în Maramureş, pe suprafeţe agricole extinse din Oltenia şi Crişana, local în nordul, nord-estul şi centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul şi sudul Moldovei, nordul, nord-vestul şi vestul Munteniei.

În privinţa stării de vegetaţie a culturilor agricole, prognoza relevă faptul că speciile de câmp şi pomi-viticole îşi vor continua starea de repaus vegetativ pe aproape întreg teritoriul agricol. De asemenea, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer, în zonele de câmpie din jumătatea de sud a ţării, vor fi posibile reluări lente şi temporare ale proceselor de creştere şi dezvoltare, în special la culturile înfiinţate în perioada optimă. „În acelaşi timp, din cauza alternanţei îngheţ-dezgheţ la sol, izolat se va putea produce fenomenul de „descălţare” a plantelor de orz şi grâu de toamnă”, se arată în prognoză.

Potrivit sursei citate, la cerealierele de toamnă (orz şi grâu) se vor înregistra fazele de răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire (15-100%), iar la culturi, starea de vegetaţie se va prezenta medie şi slabă în culturile semănate în afara perioadei optime (după data de 1 noiembrie 2019) şi insuficient pregătite pentru rezistenţa la condiţiile de iernare.

Totodată, cultura de rapiţă se va afla predominant la dezvoltarea aparatului foliar (4-13 frunze), cu o uniformitate şi vigurozitate a plantelor pe ansamblu bună şi medie, îndeosebi pe terenurile unde plantele au intrat în iarnă cu o rozetă de 5-8 frunze. Local, în vestul, sudul şi estul ţării, starea de vegetaţie se va menţine medie şi slabă, în special pe arealele agricole unde culturile au fost înfiinţate tardiv.

La nivelul întregii ţări, speciile pomi-viticole vor parcurge în continuare starea de repaus vegetativ.

Specialiştii precizează că, pe ansamblu, condiţiile agrometeorologice vor fi favorabile desfăşurării lucrărilor agricole în câmp, ce cuprind: continuarea efectuării controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilităţii culturilor de toamnă, precum şi a elementelor de rod la speciile pomi-viticole, precum şi aplicarea îngrăşămintelor organice la pomii fructiferi şi viţa-de-vie.

Din punct de vedere termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, la nivelul întregii ţări. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -3 şi 11 grade Celsius, mai ridicată cu până la nouă grade Celsius, comparativ cu mediile multianuale, în aproape toate regiunile.

Temperatura maximă a aerului se va situa între 1 grad şi 15 grade, în cea mai mare parte a teritoriului agricol, în timp ce minimele vor oscila între -6 şi 6 grade Celsius, în majoritatea zonelor de cultură.

Pe parcursul intervalului de prognoză, vor fi precipitaţii, predominant sub formă de ploi locale, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), însoţite de intensificări temporare ale vântului.

Evoluţia stării de vegetaţie pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informaţiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea staţiilor meteorologice cu program agrometeorologic din reţeaua ANM.

FermierinRomania @ Instagram