Trending

Trending

Pactul ecologic promovat cu îndârjire de Ursula von der Leyen suscită dezbateri în Parlamentul European

Este imperios ca fondurile europene să fie utilizate cât mai eficient, iar politicile interne trebuie să fie bine conturate, astfel încât să asigure creșterea competitivității producătorilor autohtoni pe piețele de desfacere și reducerea decalajelor care ne despart de restul statelor europene, în condițiile în care bugetul comun se reduce și în același timp apar noi priorități.

În dezbaterea de astăzi, 12 februarie, din Parlamentul European (PE), majoritatea europarlamentarilor participanți au insistat că este nevoie ca finanțarea în următorul cadru financiar multianual (CFM) să fie suficientă, pentru realizarea unor ambiții comune, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, transformarea digitală și ecologică și consecințele sociale ale acestora simultan cu sprijinirea în continuare a regiunilor și orașelor, fermierilor, tinerilor, cercetătorilor sau antreprenorilor, se arată într-un comunicat al PE.

Implementarea Pactului ecologic cu un buget redus ar însemna o diminuare a programelor care funcționează cu succes în Uniunea Europeană, au subliniat deputații. Unii europarlamentari au spus că anumite politici ale UE trebuie evaluate mai amănunțit și că este nevoie de mai multă disciplină în materie de cheltuieli, relevă sursa citată.

Dezbaterea de astăzi a avut loc înaintea summitului special al UE, care va începe pe 20 februarie, și în care statele membre vor încerca să cadă de acord asupra unei poziții comune cu privire la următorul cadru financiar multianual (CFM).

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, apără cu îndârjire Pactul ecologic și ambiția ca Uniunea Europeană să fie primul continent neutru climatic până în anul 2050. Noul proiect presupune cheltuieli publice suplimentare într-un context în care bugetul Uniunii s-a redus deja după ieșirea Marii Britanii din UE, iar propunerea de majorare a contribuțiilor statelor la bugetul comun s-a lovit de reticența unor țări precum Germania, Austria și Olanda care și-au exprimat deja dezacordul total. Cu siguranță, însă, și alte state membre se vor opune acestei propuneri, dacă nu se va renunța la ea.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, pledează pentru performanța în agricultură

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, vorbește din nou despre agricultură și pune accentul pe importanța creșterii calității învățământului de profil și racordarea la exigențele secolului XXI. „Într-o țară cu înclinații agricole să nu ai tineri care să fie pregătiți să lucreze în acest domeniu, mai ales că nu mai este agricultura aceea rușinoasă, ci una extrem de performantă… Un tractor modern are și aer condiționat înăuntru, și muzică stereo. Nu mai este agricultura de pe vremuri”, a declarat Mugur Isărescu în conferința de presă de marți, 11 februarie a.c., citat de profit.ro.

Isărescu folosește propriul exemplu de fermier în sectorul vitivinicol când vorbește despre agricultura din România. „A rămas ideea – e țăran, lucrează în agricultură. Nu este adevărat. Eu vă spun astea pentru că mă mai duc în vârful dealului, din când în când”.

Lipsa de personal calificat în agricultură pentru a face față noilor tehnologii este o problemă acută în România și reclamată permanent de fermieri. În vara anului trecut, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a preluat de la Ministerul Educației cele 58 de licee cu profil agricol care au mai rămas în România. Cu acea ocazie a fost lansat și un program, extrem de optimist: promisiuni de asigurare a bazei materiale, atribuire de terenuri și multe declarații care au creat chiar așteptări privind creșterea finanțării în învățământul de profil. Însă, la nivelul declarațiilor au rămas promisiunile, cu excepția celor 116 locuri în Consiliile de administrație primite cadou de MADR, o dată cu legea de preluare a liceelor.

Recent, noul ministru al agriculturii, Adrian Oros, a declarat că relansarea liceelor agricole este un plan nerealist, pentru că și-au pierdut, în timp, specializarea pentru care au fost create. În viziunea ministrului Oros, doar învățământul dual poate fi soluția pentru pregătirea noilor generații de agricultori.

Guvernatorul băncii centrale a vorbit despre agricultură și cu o săptămână în urmă, când a adresat un mesaj Clubului Fermierilor din România și un set de priorități ale agriculturii românești: finalizarea cadastrului în toate zonele țării; refacerea sistemului de irigații prin utilizarea forței gravitaționale a apei din lacurile de acumulare; relansarea rețelei de cercetare; reînființarea liceelor de specialitate.

O nouă licitație câștigată de grâul românesc pentru livrare în Egipt

Grâul românesc a fost selectat marți, 11 februarie, la licitația lansată de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt. 180.000 de tone vor fi livrate în ultima decadă din luna martie a.c. Alte 180.000 de tone vor pleca din Rusia, cu aceeași destinație.

Prețul plătit este, în medie, 227,75 dolari/tonă FOB și 239,43 dolari/tonă CFR, pentru traderii Ameropa, Aston și Solaris, potrivit agricensus.com.

La oferta anterioară, din 30 ianuarie, GASC a cumpărat 180.000 tone grâu francez de la Glencore și a plătit 231,10 dolari/tonă FOB și 246,10 dolari/tonă CFR pentru încărcarea mărfurilor în 11-25 martie.

Egiptul este cel mai mare cumpărător de grâu din lume, importând în jur de 12,5 milioane tone pe an, achizițiile GASC reprezentând aproximativ jumătate din volumul respectiv, conform USDA, și este principala destinație pentru grâul românesc.

Ieri, marți, 11 februarie a.c., pe bursa futures de la Paris grâul a pierdut 2,25 euro/tonă, față de cotația din ziua anterioară, iar porumbul 0,50 euro/tonă pentru contracte cu livrare în luna martie 2020. Cotația pentru rapiță a fost, de asemenea, în scădere cu 0,25 euro/tonă, pentru livrare în luna mai 2020.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: „Trebuie să facem politici agricole pentru 840.000 de fermieri”

Fermierii români trebuie să se adapteze noilor provocări și oportunități aduse de viitoarea politică agricolă comună (PAC) în perioada 2021-2027, în condițiile schimbării modelului de alocare a fondurilor europene și a practicilor agricole, prin condiționalitățile de mediu și climă.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a vorbit la congresul Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR) despre modul în care poate să fie fructificată viitoarea PAC atât în folosul fermierilor, cât și al consumatorilor, prin dezvoltarea sectorului alimentar intern, dar și pentru creșterea competitivității produselor autohtone pe piața locală și externă.

Prin politica agricolă comună, România plătește, în fiecare an, 2 miliarde de euro plăți directe și, în egală măsură, avem un deficit de balanță pe produsele agroalimentare de aproape 2 miliarde de euro. Este clar că nu putem să continuăm în maniera aceasta. Va trebui să gândim altfel de soluții, să creștem valoarea adăugată”, a spus Emil Dumitru.

Oficialul MADR a mai precizat că marile ferme vor avea oportunitatea de a realiza investiții pe pilonul II al PAC, de dezvoltare rurală, prin care să proceseze materia primă și să devină mai competitivi, cu atât mai mult cu cât este nesigur dacă această șansă va mai exista și după 2027. Dumitru a menționat paradoxul din sectorul agricol românesc: „Importăm produse de panificație și suntem mari exportatori de cereale. Nu reușim să producem carne de porc, importăm 80% din consumul intern, cu toate că suntem mari producători de porumb”.

Plafonarea plăților directe la 100.000 de euro/fermă/an (la care se adaugă 50% din salariile și taxele declarate) și alocarea unor sume mai mari către micii agricultori, așa cum încă se discută la nivel european pentru viitoarea PAC, a atras critici din partea marilor fermieri, dezavantajați de limitarea propusă. Clubul Fermierilor Români consideră că doar creșterea subvențiilor la hectar pentru micii fermieri nu va fi suficientă nici dacă s-ar dubla, pentru ca aceștia să devină competitivi, în condițiile în care dețin doar câteva hectare și ar mai avea nevoie de investiții în utilaje și de personal calificat. În schimb, plafonarea îi va dezavantaja pe fermierii mari care ar putea risca să piardă competiția cu cei din Vest, pe piețele de desfacere.

Referitor la această temă, Emil Dumitru a declarat: „Eu cred că noi trebuie să facem politici agricole pentru 840.000 de fermieri și 9,7 milioane de hectare”, reiterând importanța dezvoltării clasei de mijloc în agricultura românească și a orientării fermelor mari către activitățile de prelucrare a materiilor prime. „O plafonare la 100.000 de euro la plata de bază, de 103 euro, înseamnă o fermă de peste 1.000 de hectare”, a adăugat oficialul MADR.

Structura fermelor agricole din România, cu peste 1.000 de hectare

  • 667 ferme au între 1.000 și 2.000 de hectare; în total 913.173 hectare
  • 120 ferme au între 2.000 și 3.000 hectare; în total 288.940 hectare
  • 109 ferme au peste 3.000 hectare; în total 626.000 hectare

Total beneficiari ai plăților directe: 840.000

În România, vor intra aproximativ 20 de miliarde de euro fonduri europene pentru agricultură, în perioada 2021-2027. Cea mai mare sumă, peste 13 miliarde de euro, va fi alocată pentru plățile directe, unde se înregistrează și o ușoară creștere, cu 0,5% – 0,6% față de bugetul actual, restul reprezentând sprijin pentru dezvoltare rurală (un buget redus cu 15% – 16%, comparativ cu perioada actuală de programare 2014 – 2020).

Marile provocări ale fermierilor români în următorii șapte ani sunt respectarea condițiilor de mediu și climă și creșterea competitivității la nivel european, iar pentru autoritățile române crearea unui lobby mai puternic la Bruxelles, în vederea obținerii unor alocări mai mari de fonduri destinate dezvoltării rurale și pentru a convinge Comisia Europeană să renunțe la suprafața de referință de la nivelul anului 2016, care ar avea un impact negativ asupra alocărilor PAC aferente României de aproximativ 200 milioane euro, conform unui studiu efectuat de un grup de analiști din Banca Națională a României și Academia de Studii Economice. La nivelul anului 2016, suprafața agricolă a României era evaluată la 9,4 milioane hectare, iar estimările mai recente plasează suprafața totală la 9,7 milioane hectare. Emil Dumitru a declarat că România nu va accepta anul de referință 2016 și va pleda pentru recunoașterea anului 2018, după modelul bugetului actual, din perioada 2014 – 2020, care a avut ca bază anul 2013.

2 miliarde de euro, deficit comercial în schimburile internaționale agroalimentare

În comerțul internațional cu alimente și animale vii România a înregistrat un deficit de aproape 2 miliarde de euro în anul 2019. Exporturile au totalizat 4,77 de miliarde de euro, iar importurile 6,76 miliarde euro.

În relațiile comerciale cu țările membre ale Uniunii Europene, exporturile României de produse agroalimentare au scăzut anul trecut cu 2%, până la aproximativ 2,5 miliarde euro, în timp ce importurile au crescut cu 12%, ajungând la 5,9 miliarde euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Deficitul rezultat din schimburile comerciale cu statele membre UE a ajuns la 3,4 miliarde euro în 2019.

Valoarea exporturilor de produse agroalimentare realizate în afara spațiului Uniunii Europene a totalizat aproape 2,3 miliarde euro, iar importurile extra-UE s-au cifrat la 851 milioane euro.

Sectorul avicol din România, singurul cu creșteri ale numărului de sacrificări în abatoare

Sectorul avicol din România este singurul care a înregistrat creșteri din punctul de vedere al sacrificărilor în unitățile industriale specializate (abatoare) în anul 2019, comparativ cu 2018, cu un avans de 6%. Aceeași situație este remarcată și la nivelul lunii decembrie 2019, când numărul sacrificărilor de păsări în abatoare a fost cu 2,5% mai mare comparativ cu decembrie 2018, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Per total, incluzând și sacrificările de păsări din gospodăriile populației, avansul a fost de 11,4% în luna decembrie 2019 față de decembrie 2018, iar pe tot parcursul anului 2019, numărul sacrificărilor în abatoare și exploatații fără personalitate juridică a crescut cu 4,3% comparativ cu anul 2018.

Bovinele, porcinele, ovinele și caprinele au înregistrat scăderi ale numărului de sacrificări în abatoare atât la nivelul întregului an, cât și în decembrie 2019 comparativ cu decembrie 2018. Însă, au fost sacrificate mai multe porcine în gospodăriile populației atât în decembrie 2019 comparativ cu decembrie 2018, cât și la nivelul întregului an 2019, comparativ cu un an în urmă. Acest lucru a condus la un avans al sacrificărilor de porcine în abatoare și gospodăriile populației cu 1,2% în decembrie 2019 față de decembrie 2018 și cu 4,1% în 2019 față de 2018. Aceeași situație a fost remarcată în sectorul ovinelor și caprinelor la nivelul înregului an 2019, când numărul sacrificărilor, impulsionat de gospodăriile populației, a crescut cu 36,4% comparativ cu 2018.

În luna decembrie 2019 comparativ cu decembrie 2018 numărul sacrificărilor de bovine, ovine și caprine a fost mai mic și în gospodăriile populației.

Agro Jurnal, Digi24: Cum văd politicienii viitorul agriculturii românești

Unde se află agricultura românească și care sunt prioritățile pentru următorii ani a fost subiectul de dezbatere în emisiunea Agro Jurnal care a avut loc duminică, 9 februarie, la Digi24.

Fermierii au nevoie de finanțare, de o bună organizare și de piață, a spus Daniel Constantin, fost ministru al agriculturii și deputat în Parlamentul României. Constantin consideră că din punctul de vedere al finanțării, al dotărilor, fermierii au făcut pași importanți, dar este necesar ca produsele lor să ajungă pe piețele de desfacere, iar acestea trebuie diversificate. Din această perspectivă măsurile de sprijin financiar în agricultura românească ar trebui să vizeze, cu prioritate, stimularea fermierilor pentru a se organiza în structuri asociative, iar acțiunile guvernului ar trebui să se concentreze pe deschiderea de noi piețe, precum Orientul Mijlociu sau Orientul Îndepărtat, acolo unde fermierii pot obține prețuri bune pentru produsele românești.

Dacă rămân închiși în piața comună, care acum reprezintă aproximativ 70% din piața de desfacere a produselor agricole românești, chiar dacă produc mai mult, fermierii sunt nevoiți să vândă la prețuri mai mici”, a precizat Daniel Constantin.

Daniel Constantin, deputat: „M-aș concentra mai mult pe zona de desfacere și, în egală măsură, pe zona de organizare”

Politicianul consideră că pentru stimularea asocierii fermierilor, cel puțin pe segmentul de vânzare a produselor, sprijinul financiar nerambursabil pentru realizarea de investiții ar trebui să se apropie de 90%, iar restul de 10% să fie obținut din credite garantate de Fondul de garantare. În viziunea lui Constantin, acest lucru este foarte important în special pentru fermierii mici, care au nevoie de investiții pentru a ajunge cu produsele pe piața de desfacere și pentru a avansa la nivelul celor mijlocii. „Aici contează foarte mult și cum explică oficialii români această necesitate la Bruxelles”, a spus deputatul Daniel Constantin.

Senatorul UDMR Tanczos Barna, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a remarcat că, deși agricultura românească a avut o absorbție bună a fondurilor europene, nu a existat o viziune asupra dimensiunii fermelor. Tanczos Barna consideră că polarizarea din agricultura românească și menținerea extremelor către care se duc fondurile europene nu vor contribui la creșterea eficienței în domeniu.

Tanczos Barna, senator: „Trebuie să încurajăm consolidarea fermelor”

Dacă investim în fermele foarte mici nu vom avea eficiență, pentru că aceste ferme nu vor reuși să producă pentru piață. Trebuie să ajungem, cumva, spre mijloc, trebuie să încurajăm consolidarea fermelor, să avem politici structurale pe fond funciar, astfel încât proprietarul de teren să nu mai aibă intenția să depună cereri de finanțare pentru 3 hectare, 5 hectare. Media ar trebui să ajungă, în funcție de zonă, la 50 de hectare, 100 hectare, 500 hectare, dimensiunea optimă. Există și cealaltă extremă. 50.000 de hectare, 20.000 de hectare, zeci de mii de hectare într-o singură fermă. Eu nu cred că aceasta este o soluție bună pentru agricultura din România. Vedem sate depopulate pentru că lipsește opțiunea de a lucra o fermă de 50 – 100 hectare”, a spus Tanczos Barna în emisiunea Agro Jurnal, difuzată la Digi24. „Trebuie să găsim o soluție să-i convingem pe micii fermieri să renunțe la agricultură, dacă nu o fac în mod performant, și să închirieze terenurile către tineri fermieri care pot aduce și tehnologie nouă și fonduri pentru a face un business pentru piață”, a mai spus Tanczos Barna. Opțiunea lui Tanczos este de plafonare a suprafețelor agricole care pot fi deținute de o persoană fizică sau juridică.

Mere: producție mai mică, prețuri mai mari

Prețurile merelor sunt semnificativ mai mari pe piața europeană decât media ultimilor cinci ani și peste cele din anul comercial trecut, în condițiile unei recolte în 2019/2020 cu mult mai redusă față de anul anterior.

Comisia Europeană preconizează că prețurile medii în acest an comercial vor depăși mult media ultimilor cinci ani, cu diferențe între statele membre și excepția Franței, care pe fondul unei recolte mai mari în 2019/2020 prezintă niveluri mai reduse decât în campania precedentă.

Producția totală de mere în Uniunea Europeană pentru anul comercial curent, 2019/2020, se cifrează la 10,5 milioane tone, cu 20% mai puțin decât în anul precedent. Cei mai mari producători sunt Polonia, cu 2,7 milioane tone (în scădere cu 44% față de anul precedent), Italia cu 2,2 milioane tone (-3%), Franța cu 1,7 milioane tone (+12%), Germania cu 912.000 tone (-17%).

Recolta de mere a României aferentă anului agricol 2019 este de 319.000 tone, cu 25% mai redusă decât producția record din 2018. Media perioadei 2014 – 2018 este de 340.000 tone.

Prețurile la producător (la poarta fermei, ambalate și sortate) în Uniunea Europeană au ajuns la o medie de 64 euro/100 kg în luna ianuarie a.c., peste nivelul din urmă cu un an (56 euro/100 kg).

Polonia, campioană europeană la producție

În Polonia, unde producția de mere a scăzut cu 44% în 2019, s-a remarcat o creștere majoră a prețurilor față de nivelurile din urmă cu un an, foarte scăzute pe fondul producției record din 2018, de 4,8 milioane tone (dublul producției Italiei, al doilea producător UE). Astfel, în ianuarie 2020, prețul mediu al merelor în Polonia a ajuns la 37 euro/100 kg, cu mult peste cel de anul trecut în aceeași perioadă, de 14 euro/100 kg. Media prețurilor poloneze în ultimii cinci ani a fost de 23 euro/100 kg. Deși a înregistrat cea mai mare cădere a producției în anul agricol 2019 (producția Lituaniei a scăzut mai mult, cu 65%, dar cantitățile produse sunt modice, 22.000 tone), Polonia rămâne cel mai mare producător în Uniunea Europeană, cu aproape 2,7 milioane tone.

Prețurile merelor italiene au revenit la nivelul celor din anul comercial precedent, după un debut, în luna august 2019, destul de slab (62 euro/100 kg în august 2019, față de 73 euro/100 kg în august 2018). În luna ianuarie a.c., prețul mediu al merelor în Italia s-a cifrat la 71 euro/100 kg, apropiat de prețul perioadei din anul precedent și de media ultimilor cinci ani, de 69 euro/100 kg.

Franța, o excepție pe piața europeană a merelor

În Franța, în anul comercial curent care a început în august 2019, prețurile au evoluat sub cele înregistrate în anul de marketing anterior, pe fondul unei producții mai mari, dar peste media de referință din perioada 2014 – 2018. În ianuarie a.c. au ajuns, însă, la nivelul din anul precedent, de 85 euro/100 kg.

În Germania, în campania curentă, prețurile au plecat de la un nivel mai redus decât cele din anul anterior, dar începând cu luna octombrie 2019 evoluează peste media din 2018 și peste media din ultimii cinci ani. În ianuarie a.c., au ajuns la 58 euro/100 kg, față de 48 de euro cu un an în urmă.

Doi factori importanți influențează prețurile producătorilor europeni: cererea pe piața Uniunii Europene, posibil mai redusă conform estimărilor Comisiei Europene, și dinamismul operatorilor comerciali în activitatea de export pe piețele țărilor extra-UE.

Cel mai produs soi de mere în Uniunea Europeană este Golden Delicios (21%), urmat de Gala (11%) și Idared (9%).

În România, merele Golden aveau, în decembrie 2019, un preț de 46 euro/100 kg la producător. Cele mai scumpe erau în Franța (81 euro/100 kg), iar cele mai ieftine în Polonia (32 euro/100 kg). Media UE pentru merele Golden a fost, în decembrie 2019, de 59 euro/kg.

Potrivit Bursei Române de Mărfuri, merele la producător în România sunt cotate la 2.760 lei/tonă, în ușoară creștere față de începutul anului (2.750 lei/tonă) și peste nivelul de la începutul lunii decembrie 2019, de 1.900 lei/tonă.

România, în top 30 mondial al țărilor cu cel mai mare deficit de balanță în comerțul cu mere

România este dependentă de merele de import, pentru satisfacerea consumului intern.

Într-un clasament mondial, care urmărește cele mai negative balanțe comerciale ale statelor în comerțul global cu mere, România se plasează pe locul 28, cu o balanță negativă de 46,9 milioane euro la nivelul anului 2018. Soldul negativ în comerțul internațional cu mere crește continuu începând cu anul 2011. În 2018, România a importat mere în valoare de 48,8 milioane euro și a vândut de 1,9 milioane euro. Statele cu cel mai mare deficit de balanță pe produsul mere sunt Germania, Rusia, Marea Britanie.

Agrometeo: Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol de până la 100 cm, în cultura grâului de toamnă, în limite scăzute și deosebit de scăzute

Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, se va încadra în limite scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternicăși extremă), în cea mai mare parte a Dobrogei, Transilvaniei și Moldovei, local în nordul, nord-vestul și vestul Banatului, nordul, centrul, estul, izolat în vestul și sudul Munteniei, sudul Olteniei și al Crișanei, în perioada 8+14 februarie, potrivit prognoyei agrometeorologice emise de Administraţia Naţională de Meteorologie.

De asemenea se prognozează că aprovizionarea cu apă a solului, va prezenta valori satisfăcătoare până la cele apropiate de optim și optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia, Crișana, local în nordul, nord-estul și centrul Transilvaniei, nordul, nord-vestul, sudul, sud-vestul, vestul și sud-estul Munteniei, nord-vestul, nordul, vestul, centrul, sudul și sud-vestul Moldovei, sudul Dobrogei, nord-estul Banatului.

Pe ansamblu, culturile de câmp şi pomi-viticole îşi vor continua starea de repaus vegetativ, în aproape toate regiunile agricole ale ţării. Temperaturile minime negative din aer din primele zile ale intervalului, situate sub limitele biologice critice (-10°C…-15°C…-20°C) de rezistenţă a plantelor, în absenţa stratului protector de zăpadă, vor accentua gradul de vătămare al aparatului foliar la speciile de toamnă, fiind posibile brunificări ale vârfului frunzelor, precum şi îngălbenirea sau uscarea celor bazale. Totodată, va fi posibilă afectarea viabilităţii mugurilor de rod la pomii-fructiferi şi viţa de vie, funcţie de intensitatea şi durata gerului, în special în plantaţiile din centrul, estul, sudul şi nordul ţării.

Culturile de orzşi grâu de toamnă semănate în epoca optimă vor parcurge fazele de apariţie a frunzei a treia şi înfrăţire (25-100%), iar cele tardive, răsărirea şi formarea frunzei a treia (10-100%). Rapiţa înfiinţată în perioada optimă pe suprafeţe restrânse îşi va continua înfrunzirea (4-12 frunze), starea de vegetaţie a plantelor menţinându-se în general medie spre slabă. Pomii fructiferişi viţa de vie se vor afla în stadiul de repaus vegetativ în aproape toate plantaţiile. Pe terenurile cu expoziţie sudică, izolat se va putea semnala faza de umflare a mugurilor de rod, îndeosebi la speciile pomicole timpurii de sâmburoase. În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole în câmp vor fi întrerupte temporar, în majoritatea regiunilor agricole.

În aceste condiţii, agrometeorologii recomandă efectuarea controlului biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor la culturile de toamnă, precum şi a elementelor de rod la speciile pomicole şi viticole, ectuarea arăturilor pe suprafeţele agricole fără strat de zăpadăşi cu îngheţsuperficial la sol, aplicarea îngrăşămintelor organice în plantaţiile pomi-viticole; şi administrarea de îngrăşăminte minerale pe bază de azot şi potasiu la culturile de toamnă semănate în perioada optimă.

Prețul laptelui în UE, relativ stabil

Scumpirea furajelor cu 2,9% și scăderea costului energiei cu 4,2% au determinat evoluții ale prețurilor produselor lactate pe piața Uniunii Europene, astfel:

– Prețul pentru laptele crud a crescut ușor la poarta fermei, până la 35,6 eurocenți/kg în decembrie 2019, cu 0,1% peste cel din urmă cu o lună, și este estimat la același nivel în ianuarie a.c.;

– Prețul untului a ajuns la 363 euro/100 kg, în medie, în a cincea săptămână din anul în curs, în scădere cu 0,4% față de prețul mediu din ultimele patru săptămâni;

– Prețul laptelui praf degresat (SMP) a ajuns la 262 euro/100 kg, înregistrând o creștere cu 1,1% în ultimele 4 săptămâni;

– Prețul pentru laptele praf (WMP) este acum la 306 euro/100 kg, consemnând o creștere cu 0,8% în ultimele 4 săptămâni.

Pe piața internațională, evoluțiile au fost diferite. În Noua Zeelandă, prețurile laptelui au crescut din nou în decembrie 2019, până la 33,8 cenți/kg, cu 6,7% mai mari față de noiembrie 2019 și cu 18,8% peste cele din august 2019. În SUA, au scăzut ușor în decembrie 2019, cu 5,9% față de noiembrie 2019 și au ajuns la 43,4 cenți/kg.

În ultimele două săptămâni, s-a consemnat o creștere semnificativă a prețului untului în Oceania (+ 5,3%) și a fost remarcată scăderea prețului pentru unt în SUA, cu 3,0%.

În Uniunea Europeană și SUA, prețurile untului sunt aproape la același nivel.

FermierinRomania @ Instagram