Trending

Trending

ADQ își extinde portofoliul în sectorul alimentar și agro-business cu investiții strategice în Al Dahra Holding Company, firmă ce operează în Insula Mare a Brailei

ADQ, unul dintre cele mai mari fonduri de investiíi din Emiratele Arabe Unite, cu un portofoliu divers de companii importante care acoperă sectoare cheie ale economiei non-petroliere din Abu Dhabi, a convenit să achiziționeze o participație de 50% din Al Dahra Holding Company. Al Dahra Company este o companie multinațională, lider în sectorul agroalimentar, specializată în producția de hrană pentru animale și produse alimentare esențiale. Al Dahra deține în România firma Agricost Brăila, care administrează terenurile agricole din Insula Mare a Brăilei.

Achiziția pachetului de acțiuni Al Dahra este supusă reglementărilor legale. Atunci când procesul de achiziție va fi finalizat, portofoliul investițiilor agroalimentare ale ADQ se va extinde. ADQ are, de asemenea, participații la companii cu profil agricol și alimentar precum Agthia PJSC, Al Foah Company și Silal.

Al Dahra este specializată în cultivarea, producția și comercializarea de hrană pentru animale și de produse alimentare esențiale. Al Dahra este prezentă în peste 20 de țări și furnizează produse pe 45 de piețe comerciale având 5.000 de angajați. În România, Al Dahra deține compania Agricost Brăila, care operează cea mai mare fermă agricolă din Europa.

Alimentația și agro-businessul sunt importante pentru strategia ADQ, deoarece sunt sectoare cu o creștere ridicată și importante pentru agenda socio-economică din Abu Dhabi. Din anul 1995, când Al Dahra a fost fondată în Emiratele Arabe Unite, a devenit o companie globală de hrană și mâncare pentru animale fiind un pilon al Abu Dhabi și al mandatului de securitate alimentară a țării noastre. Al Dahra va completa eforturile noastre de a extinde prezența ADQ în producția și distribuția de produse alimentare. O dată cu investiția noastră, Al Dahra va fi bine poziționată pentru a-și extinde activitatea permițând Abu Dhabi să își atingă obiectivele de a continua să își diversifice sursele alimentare și să crească într-un hub alimentar regional”, a declarat EL. Mohammed Hassan Alsuwaidi, directorul executiv al ADQ.

EL. Khadim Al Darei, vicepreședinte și cofondator al Al Dahra Holding

Salutăm investițiile ADQ în Al Dahra și suntem încântați de perspectivele de creștere pe care le aduce această colaborare. Al Dahra se angajează să-și extindă investițiile în agricultură, în domeniul procesării agroalimentare și să consolideze lanțul de aprovizionare. integrat pentru a răspunde nevoilor de securitate alimentară din Emiratele Unite. Cu operațiunile și resursele de talie mondială ale ADQ, Al Dahra va beneficia de un partener puternic și de încredere și va fi mai bine poziționat pentru a folosi expertiza grupului pentru a executa mandatul guvernului de securitate alimentară, care devine o prioritate mai importantă ca niciodată“, a declarat EL. Khadim Al Darei, vicepreședinte și cofondator al Al Dahra Holding.

Al Dahra administrează 350.000 de acri de teren irigat, cu acces direct la mai multe fluvii și râuri, cum ar fi Dunărea, Colorado și Nilul, folosind cele mai noi tehnologii de irigare și utilaje agricole moderne. De-a lungul anilor, compania a făcut investiții semnificative în logistică, asigurând o rețea puternică de transport intern și operațiuni de transport maritim.

Al Dahra deține și operează 15 instalații de prelucrare a furajelor și balotare de ultimă generație la nivel mondial, pentru a livra materie primă industriei de lactate și de creștere a bovinelor. De asemenea, compania cultivă diferite tipuri de produse proaspete, inclusiv o gamă largă de fructe și legume, precum și boabe având infrastructură pentru a facilita comercializarea acestor produse.

Al Dahra operează trei fabrici de orez cu capacitatea de a furniza 500.000 de tone anual în India, Pakistan și Emiratele Arabe Unite; una dintre aceste unități de producție fiind situată în zona industrială Khalifa Abu Dhabi (KIZAD), o filială a porturilor Abu Dhabi și care face parte din portofoliul ADQ.

De asemenea, compania deține acțiuni la trei fabrici de făină din Grecia și Bulgaria, care au capacitatea de a furniza 500.000 de tone anual. În plus, compania are o fabrică de producție de ulei de măsline în Maroc, cu o capacitate de producție anuală de 10.000 de tone, și ferme care dețin 20.000 de capete de vaci cu o capacitate de producție de 80 de milioane de litri de lapte anual, în Serbia și Emiratele Unite.

Fermierii analizează piața cerealelor, în contextul deciziei de interzicere/suspendare a exporturilor

Concluziile unei analize asupra pieței cerealelor din România, în contextul deciziei de interzicere/suspendare a exporturilor în spațiul extracomunitar, conform Ordonanței militare nr. 8, au fost publicate, ieri de organizația Clubul Fermierilor Români.

Pe baza acestei analize de impact preliminare, organizația propune, printre altele, ca:

  1. Măsurile de interzicere a exporturilor să fie limitate în timp și aplicabile stocurilor din recolta 2019 (în baza analizei Ministerului, astfel încât să nu fie afectată securitatea alimentară a populației).

  2. Aplicabilitatea Ordonanței 8 să nu privească recolta nouă 2020, lăsând procesul de contractare traderi-fermieri să se desfășoare nealterat, pentru a evita influențarea negativă artificială a pieței cerealelor în România și pierderea de către țara noastră a unor contracte importante.

  3. Autoritățile să aibă în vedere impactul acestor măsuri și costurile suplimentare/adiacente acestora (descrise în analiza de mai jos) și menținerea unora dintre aceste măsuri doar pe baza unei consultări reale și sistematice cu sectorul economic.

Vă redăm, în continuare, concluziile analizei de impact preliminare ale Clubului Fermierilor Români:

România produce anual circa 9-9,4 milioane tone grâu:

  • Consumul intern (agregat: grâu panificabil și grâu furajer): 3,1 milioane tone grâu are destinație consumul intern (cca. 260.000 tone/lună);

  • Rezerva de stat a României: aprox. 300.000 tone grâu, cu obligativitatea reîmprospătării între 3-7 ani maxim (acest lucru se efectuează numai prin concomitență / se scoate din Rezerva de Stat doar după recoltă).

România este exportator net de grâu în destinații extracomunitare (Orientul Mijlociu; Nordul Africii) cu următoarea balanță comercială actuală:

  • Total estimat export grâu anual: 5,5 milioane tone grâu (pe baza analizei datelor istorice; estimare sezon Iulie 2019 – 15 Iunie 2020);

  • Export grâu (estimat) până în prezent: 4,2 – 4,4 milioane tone grâu (aprilie 2020) (conform datelor statistice de la traderi de cereale; pe baza analizei datelor istorice);

  • Stocuri de grâu ce rămân de la un sezon la altul (pe baza analizei datelor istorice): 300.000 – 700.000 tone de grâu, în funcție de volumul exporturilor;

  • Stocuri estimate rămase în prezent la fermieri: 600.000 tone grâu nevândute, planificate să se vândă parțial până la noua recoltă.

Piața internă este caracterizată de următoarele:

  • Este o piață spot – dictată de cererea și oferta pe termen scurt – nu pot fi achiziționate cantități ce asigură necesarul pentru un an întreg sau măcar pentru șase luni;

  • Acest proces este definit ca flotabilitate; este generat de lipsa spațiilor de depozitare, reluctanță la volatilitatea prețurilor cerealelor, lipsa cash flow-ului în industrie (ex. creștere pui; panificație; ferme porci; fabrici furaje etc.), aceasta având un cash flow blocat în ceea ce produce, până la încasare;

  • Procesatorii de materie primă (grâu în această analiză) au capacitate logistică de transport a mărfurilor foarte redusă, ei rezumându-se în general la a cumpăra în paritatea CPT, adică livrat la unitatea de procesare/producție;

  • Este o piață de credit, procesatorul plătește fermierul cu termene de plată între 30 – 120 zile:

    • Ex: fermele de pui plătesc la 90 de zile, justificând că ciclul lor reproductiv este situat la 42 zile, la care se adaugă fazele operaționale și încasarea târzie.

Același model de lucru se aplică și relației dintre fermierul vânzător de grâu și toată industria procesatoare, industria furajeră și a premix-urilor, fermele de porci și vite de carne și lapte.

  • Este o piață cu cerințe speciale în privința calității materiei prime. Foarte multe loturi de marfă sunt penalizate în preț și/sau refuzate, aceste lucruri sunt unilateral introduse în contracte, fără a avea un mecanism real de negociere și verificare din partea fermierilor.

Piața exportului

  • Generează competiție în piață, prin alinierea la burse de marfuri (EURONEXT, CBOT – Chicago Board of Trade), prețurile României fiind astfel aliniate la prețurile mondiale;
  • Generează cash flow imediat în ferme, datorită facilităților de plată: Cash-Against-Documents (CAD) în 48 ore sau Certificat de depozit în fermă cu plata a 90% din contravaloarea mărfurilor;
  • Au condiții calitative mai relaxate: loturile de marfă sunt achiziționate ca și medie calitativă, în foarte multe cazuri trimit companii independente de survey pentru certificarea calității în ferme, cu instrumentarul fermei respective;
  • Operatorii au capacități logistice superioare, nu numai pentru transport, ci și facilități de depozitare (angajează flote mari de camioane, vagoane – cale ferată și barje/navigație, permanent la dispoziția traderilor);
  • Generează anual un flux de vânzări de circa 3,2 – 3,4 miliarde euro, fiind un contributor foarte important la PIB-ul României.

Impactul în ferme

  • Lipsa de opțiuni în ceea ce privește vânzarea mărfurilor, prin stoparea exporturilor extracomunitare, va genera pierderi financiare importante pentru fermieri;

  • Condițiile calitative superioare (vezi punctul 3) vor impacta negativ veniturile din contractele generate cu piața internă;

  • Termenele de plată de 30 – 120 zile (mai mari pe piața internă decât pe cea de export) vor dezechilibra balanța de venituri și cheltuieli la nivel de fermă, producând astfel pe lângă o decapitalizare evidentă (conform celor de mai sus) și depășirea scadențelor la inputuri, pierderea discount-urilor, rate depășite la credite/utilaje, greutăți foarte mari în retenția de personal, limitarea până la stopare a cheltuielilor curente în ferme;

  • Costuri financiare și penalizări din partea creditorilor;

  • Riscul insolvenței fermelor se poate materializa rapid în condițiile menționate;

  • Fermierii care mai au în stoc cereale la această dată trebuie să elibereze urgent magaziile pentru a efectua dezinsecția pentru primirea noii recolte. Această dezinsecție a spațiilor de depozitare trebuie efectuată cu minim 1 lună de zile înainte, pentru a avea eficacitate tratamentul și a evita contaminarea noii recolte cu dăunătorii de depozit (pierderea calității însemnând pierderea mărfii);

  • Chiar în condițiile interzicerii limitate în timp a exporturilor, potrivit Ordonanței militare nr. 8, logistica transportului din zona de Vest a României către Constanța (principalul hub de export) nu va permite livrarea produselor rămase pe stoc într-un timp scurt, conducând la blocaje pe spațiu de depozitare în zonă, în vederea primirii recoltei noi 2020;

  • Pentru fermierii mici, fără posibilitate de stocare, va fi o presiune foarte mare pe preț (vor câștiga din această pierdere intermediarii cu posibilități de depozitare);

  • Fermierii nu pot face contractele pentru noua recoltă la un preț adecvat, deoarece nu își asumă nimeni contracte fără posibilitate de export;

  • Fermierii care încă au marfa nelivrată (deja contractată) nu pot încasa banii din cauza blocajului exportului, cu impact extrem negativ asupra capitalului de lucru în fermă;

  • Fermierilor care încă au marfă în stoc necontractată li se va oferi un preț mult prea mic, neacoperind costurile producției.

Imediat după emiterea Ordonanței 8, prețul grâului la intern deja a manifestat tendință de scădere importantă (ex. de la 920-950 Ron/tonă la 700-730 Ron/tonă).

Impactul asupra exportatorilor (traderii de cereale)

  • Mărfurile achiziționate și stocate care sunt supuse suspendării în acest moment vor suferi devalorizări importante datorită apropierii de momentul recoltării când se șterge efectiv diferența de preț între recolta veche și recolta nouă, pierdere estimată de circa 20 euro/tonă;

  • Pierderi financiare identificate pentru exportatori, cauzate de:

    • nelivrarea de mărfuri, clauza de wash-out: anularea contractului de export atrage după sine o penalizare platită de trader cumpărătorului extern, de 15-20 euro /tonă grâu;

    • plata despăgubirilor către armatori prin angajarea navelor de capacitate mare;

    • costuri neplanficate de depozitare a mărfurilor blocate la export;

    • costuri logistice din cauza angajării și a neonorării contractelor cu flote de autocamioane, transport pe calea ferată, barje (navigabil): “Take-or-Pay”;

    • operarea și costurile cu angajații în terminalele portuare, precum și în silozurile interioare;

  • Costuri financiare pentru exportatori, pentru mărfurile achiziționate (plătite la fermieri) și nelivrate (către cumpărătorul extern): neîncasând, nu vor putea să returneze creditele la scadențe.

Impact asupra poziției României pe piețele externe de grâu (extracomunitare):

  • România riscă foarte mult să piardă o poziție importantă, câștigată în foarte mulți ani, pe piețele internaționale, în particular pe piața extracomunitară;

  • Cota României de piață doar în destinația Egipt este de 18 % (aprox. 1 milion tone grâu) din totalul furnizat către acest stat de țările din Bazinul Mării Negre: România: 1-1.2 mil tone; Rusia: 4-4.3 mil. tone; Ucraina: 500.000 tone);

  • Cele 3 țări exportă în Egipt aprox. 6 milioane de tone de grâu, jumătate din ceea ce importă Egiptul de pe piețele externe anual.

Impact în industrii conexe

  • Terminalele portuare cu circa 200-250 de angajați nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține costurile minim 8 terminale;

  • Terminalele dunărene vor fi în aceeași situație de risc;

  • Flotele de transport cu 30-200 unități de transport nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține costurile cu angajații, precum și cele de întreținere;

  • Silozurile interne fără activitate nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține angajații, circa 15-30 angajați pe unitate;

  • Companiile de certificare a calității nu vor mai avea venituri să își susțină cheltuielile cu angajații.

Impact pe piața națională

  • Lipsa competivității va genera o subapreciere a prețurilor mărfurilor, acestea urmând a fi achiziționate la un nivel de preț redus, prin absența mecanismelor de reglare generate de bursele de mărfuri (prin trader și exportatori), fără certitudinea că se va reflecta într-un preț mai redus pentru beneficiarul final (populația României);

  • Condițiile de calitate ridicate impuse de piața internă vor cauza penalizări contractuale aplicate fermierilor (vânzătorilor de cereale);

  • Există tendința ca termenele de plată către fermieri (în prezent termenele sunt de 30 – 120 de zile) să fie extinse până la dublarea acestor termene, generând astfel venituri suplimentare pentru procesatori, dar producând un impact negativ asupra cash flow-ului fermierilor (asupra capitalului de lucru din fermă);

  • Eventualele costuri în depozite terțe (ale fermierilor) vor fi diminuate, sau chiar șterse, în contextul actual (absența pieței externe) și vor fi convertite în venituri pentru procesatori.

Impactul financiar

  • Termenele de plată de 30-120 de zile vor conduce la un blocaj al capitalului de lucru al fermelor;

  • Se vor înregistra credite scadente neplătite ce vor genera dobânzi și penalizări în contul fermelor și ale industriilor conexe;

  • Contribuția la PIB-ul României a exportului se va diminua: exportul generează circa 3,2 – 3,5 miliarde de Euro anual, pentru circa 17 – 18 milioane de tone de cereale exportate.

Măsuri luate de principalii competitori ai României (din Bazinul Mării Negre) pe piețe extracomunitare:

RUSIA

  • Exporturile de grâu anuale ale Rusiei se cifrează în jurul a 38 – 40 milioane de tone;

  • Până la această oră Rusia a exportat cca 34,5 milioane de tone;

  • Rusia a acordat o cotă maximă de export până la noua recoltă de 7 milioane de tone;

  • Agregat cu ceea ce a exportat deja, Rusia va ajunge la 41,5 milioane de tone, deci peste media anuală de export;

  • Rusia a aplicat acest plafon din cauza devalorizării rublei cu 18 % în raport cu dolarul american, consecință a războiului țițeiului cu Arabia Saudită. În această situație, procesatorii ruși pentru piața internă nu mai sunt competitivi d.p.d.v. a conversiei valutare Rubla – USD și nicidecum din cauza protecției stocurilor.

ROMÂNIA

  • Este o țară net exportatoare de cereale, oleaginoase și produse rezultante (șroturi);

  • Nu a atins potențialul de export cifrat pe anul 2019 – 2020 (estimat la 5.5 milioane tone grâu);

  • Procesatorii interni au stocuri care le acoperă necesarul până la recolta nouă 2020 (bazat pe date istorice).

Plăți APIA aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând de astăzi, 13 aprilie 2020, efectuează plățile aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, după cum urmează:

Plata diferențelor aferente lunii septembrie și trimestrului III 2019 / plata diferențelor aferente lunii decembrie și trimestrului IV 2019.

Pentru diferențele aferente lunii septembrie și trimestrului III 2019, suma totală autorizată la plată este de 123.985,57 lei pentru un număr de 51 de solicitanţi, iar pentru diferențele lunii decembrie și trimestrului IV 2019, suma totală autorizată la plată este de 1.441.536,27 lei pentru un număr de 18 de solicitanţi, sprijin acordat fermierilor care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Plata pentru cererile aferente serviciilor prestate în luna ianuarie a anului 2020. Suma totală autorizată la plată este de 3.858.859,78 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 29 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Deficit comercial în creștere, în comerțul intracomunitar cu alimente și animale vii

Exporturile românești de alimente și animale vii în țările membre UE au crescut cu 6,3% în primele două luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din 2019, însă dinamica importurilor a fost mai mare, înregistrându-se o creștere cu aproape 14%.

Valoarea totală a exporturilor de alimente și animale vii în UE, realizate în lunile ianuarie – februarie a.c., s-a cifrat la 369,6 milioane euro, în timp ce importurile au însumat peste un miliard de euro, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Astfel, deficitul comercial în primele două luni ale anului în curs, în relația cu UE, a fost de 685 milioane de euro, în creștere cu 117 milioane euro față de perioada similară din 2019.

Valoarea totală a exporturilor de alimente și animale vii, rezultată din comerțul internațional (în țări UE și non-UE), a fost de 838 milioane euro, iar importurile au însumat peste 1,2 miliarde euro în lunile ianuarie și februarie a.c.

Livrările de băuturi și tutun pe piața comună au crescut cu 46% în primele două luni din 2020, comparativ cu perioada similară din anul precedent, ajungând la aproximativ 183 milioane euro, în timp ce importurile au avansat cu aproximativ 13%, până la 86 milioane euro. În total, exporturile de băuturi și tutun pe piața internațională au însumat aproape 230 milioane euro, iar importurile 118 milioane euro.

A fost interzis exportul de cereale, zahăr și produse de brutărie și patiserie

Actualizare știre

Ordonanța militară nr. 8 anunțață joi seara de ministrul de interne Marcel Vela instituie interzicerea exportului de cereale – grâu, orz, ovăz, porumb, orez, soia, floarea soarelui și de produse alimentare – zahăr, produse de brutărie și patiserie.

(În urmă cu cinci ore, în ședința de guvern)

Va trebui să luăm măsuri foarte clare în privința exportului de cereale, a declarat în ședința de guvern, de joi, prim-ministrul Ludovic Orban. „Datele din luna martie arată că a fost un adevărat dezmăț”, a spus Orban, adăugând: „Dacă va fi necesar, eu sunt hotărât să interzicem exporturile pentru a asigura necesarul de grâu pentru populație, până la viitoarea recoltă”.

Premierul i-a solicitat ministrului agriculturii, Adrian Oros, să aibă pregătit proiectul de act normativ în acest sens, iar ministrul agriculturii a confirmat: „Avem pregătite textele și pentru rechiziție și pentru suspendarea exporturilor”.

În luna martie, exporturile de cereale din România s-au cifrat la 700.000 tone.

Exporturile de cereale și semințe oleaginoase în țări non-UE

În sezonul actual, perioada 1 iulie 2019 – 5 aprilie 2020, exporturile de materii prime agricole, cereale și de semințe oleaginoase, în țări din spațiul extraeuropean au plasat România pe primele locuri între statele membre UE, astfel:

locul I la exportul de porumb în țări terțe, cu aproape 3 milioane tone, la mare distanță de Bulgaria (800.000 tone), al doilea exportator din UE, și Franța, al treilea (80.000 tone).

locul I la exportul de boabe de soia, cu peste 147.000 tone. Croația, al doilea exportator de boabe de soia din UE a livrat aproape 29.000 tone, iar Franța 11.000 tone.

– locul I la exportul de floarea-soarelui, cu 137.000 tone, locul al doilea Bulgaria (108.000 tone), locul al treilea Croația (17.000 tone).

– locul al doilea la exportul de grâu, cu 4,3 milioane tone livrate, după Franța (8 milioane tone, în condițiile în care recolta Franței a fost de aproape 40 de milioane de tone).

– locul al treilea la exportul de orz, cu peste 900.000 tone, după Franța și Germania.

Cum au reacționat alte state ale lumii, ca răspuns la criza coronavirusului, puteți citi aici.

Peste 16.600 de cereri de plată depuse electronic, la APIA, în două zile

În primele două zile de depunere electronică a cererilor unice de plată, din data de 6 aprilie a.c., aferente Campaniei 2020, s-a depus deja un număr de 16.698 cereri de plată, pentru o suprafață de 111.448 hectare. Totalul cererilor unice de plată depuse în perioada 02.03.2020 până la 07.04.2020 este de 155.063 cereri, pentru o suprafață de 649.892 hectare.

Dorim să asigurăm fermierii de întregul nostru sprijin în parcurgerea acestei etape și îi îndemânăm, totodată, pe toți beneficiarii să colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul centrelor județene, respectiv ai centrelor locale, pentru clarificarea/soluționarea eventualelor probleme pe care le întâmpină, astfel încât să finalizăm cu succes Campania 2020 de depunere/ primire a cererilor unice de plată până la data de 15 iunie 2020”, transmite APIA, într-un comunicat de presă.

Politica agricolă comună, în discuții, la Bruxelles

Discuțiile privind perioada de tranziție a politicii agricole comune (PAC) continuă la nivelul Uniunii Europene, pentru ajungerea la un acord comun între o perioadă de doi ani sau de un an, cât a solicitat Comisia Europeană.

Însă indiferent de durata perioadei de tranziție, aceasta depinde de banii care îi sunt alocați în cadrul financiar multianual (CFM), iar discuțiile pe marginea CFM nu s-au încheiat la nivelul Consiliului European și finanțarea agriculturii este o țintă pentru reduceri.

Surse citate de euractiv.com au declarat că, în cazul unei perioade de tranziție de doi ani, reforma PAC post-2020 ar putea avea un impact asupra programului următor, pentru 2028-2034. „Nu ar avea sens ca viitoarea PAC să înceapă în 2023 și să discutăm din nou, despre un nou model, în 2026”, a spus sursa citată.

Recent, Curtea de Conturi Europeană a avertizat cu privire la pericolele unei prelungiri a perioadei de tranziție, deoarece ar duce la o adoptare întârziată a cadrului legislativ post-2020, iar acest lucru va afecta punerea în aplicare a unei PAC potențial mai ambițioase.

Politica agricolă comună reprezintă, în prezent, aproximativ 40% din bugetul total, iar programele includ plăți către fermieri și inițiative de dezvoltare rurală.

Pe lângă bugetele în scădere, mulți se așteptau ca viitoarea PAC să fie integrată în noua „tranziție ecologică” care ar impune agricultorilor îmbunătățirea performanțelor de mediu. Planurile ambițioase în privința protejării mediului, ale președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, au deschis o serie de dezbateri referitoare la sursele de finanțare și la necesitatea unui buget mai mare, o serie de state europene, între care și România, pledând, în același timp, și în favoarea politicilor tradiționale ale UE, între care și PAC. Strategia de la fermă la furculiță (Farm to Fork) era așteptată pentru că avea să ilustreze noile practici în politica agricolă europeană, în acord cu Pactul verde european. Criza COVID-19 a impus reprogramarea activităților Comisiei, determinând amânarea repetată a lansării strategiei. Cel mai devreme ar putea avea loc la sfârșitul lunii aprilie. De la începutul crizei, facțiunile din Parlamentul European îi cer Comisiei: unele să întârzie aplicarea strategiei, altele să continue programul. Sunt și voci care cer creșterea exigențelor în materie de mediu. 

COPA-COGECA, cea mai mare organizație agricolă din UE, și un important grup de lobby agricol la nivel european, a solicitat factorilor de decizie europeni, la începutul acestei luni, să reevalueze strategiile agroalimentare ale Acordului Verde. Într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, Norbert Lins, secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen, solicită legiuitorilor europeni să „amâne toate deciziile luate fără o reflecție adecvată” și să introducă măsuri care să protejeze și să garanteze funcționarea activității agricole, potrivit euractiv.com. „Fermierii, proprietarii de păduri și cooperativele lor se confruntă cu o situație din ce în ce mai dificilă”, a transmis Pekka Pesonen. Reacția COPA-COGECA ar putea determina o nouă amânare a lansării strategiei, dincolo de sfârșitul lunii aprilie.

Totodată, comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski a spus, într-un interviu acordat, recent, publicației citate, că Acordul verde rămâne o politică principală a Comisiei von der Leyen, iar UE ar trebui să vizeze o recuperare post-COVID-19 care să fie verde și durabilă. Wojciechowski a mai declarat că nu crede că criza COVID-19 ar afecta în mod substanțial adoptarea regulamentului tranzitoriu PAC.

Strategia de la fermă la furculiță este integrată în politica de mediu a UE și urmărește ca întregul lanț alimentar, de la producție la consum, să fie mai durabil, iar impactul asupra mediului să fie neutru.

Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) lansează conceptul „FĂCUT ÎN ȚARA MEA”

Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) lansează conceptul FĂCUT ÎN ȚARA MEA”, un proiect care promovează consumul de produse și de servicii locale.

În comunicatul transmis de asociație se arată că „există posibilitatea ca, după încheierea pandemiei, relansarea economică să nu fie imediată, ceea ce va genera o constantă presiune socio-economică asupra tuturor românilor. Anticipăm o competiție acerbă în interiorul Uniunii Europene, dar și pe plan mondial, în dorința naturală de a recupera economic, de a ocupa piețe și de a crește nivelul propriu de trai. (…) În acest sens, venim în fața dumneavoastră cu un proiect de viitor, cu un proiect ce își dorește cu toată ființa ca România să își atingă potențialul pe care îl are și să prospere, din nou. Invităm toate asociațiile profesionale, patronale, ale producătorilor, sindicatele și reprezentanții autorităților publice locale și centrale să vă alăturați acestei inițiative deschise, cu dorința de a schimba din temelii felul în care noi, românii, ne raportăm la conceptul FĂCUT ÎN ȚARA MEA”.

Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România reprezintă distribuția tradițională” a bunurilor de larg consum pe teritoriul României, în sistemul HoReCa și în piața magazinelor de proximitate/retaileri independenți.

Se acumulează stocuri de lapte, carne de porc, pui, pește, legume

Nici în România și nici în UE nu există semne ale crizei alimentare. Totuși, dacă criza COVID-19 durează mult, aceasta va afecta și economia și agricultura. Pe datele pe care le avem, nu se pune problema unei crize alimentare”, a declarat, marți, ministrul agriculturii, Adrian Oros, la Realitatea Plus.

Oros a precizat că de la începutul declarării stării de urgență Ministerul Agriculturii a monitorizat situația stocurilor, pentru a se asigura că sunt suficiente până la sfârșitul crizei. În ultimele săptămâni s-au acumulat stocuri de lapte, carne de porc, pui, pește, legume, ca urmare a contracției cererii pentru aceste produse. „Cei care lucrau cu HoReCa au probleme, pentru că aceștia nu mai lucrează. Am făcut apel ca piețele agro-alimentare să rămână deschise. Mâine (astăzi n.r.) vom prinde într-o ordonanță militară obligativitatea deschiderii piețelor.”

Preocupările altor state privind piața produselor agroalimentare le puteți citi aici.

Produsele agricole: limitarea exporturilor și îngrijorări privind prețurile

Criza provocată de COVID-19 schimbă regulile privind fluxurile de mărfuri. Există state care impun restricții la export, pentru altele s-au redus piețele de desfacere. Fermierii francezi cer Comisiei Europene ajutor pentru a preveni o reducere drastică a prețurilor produselor agricole.

Franța. Fermierii francezi cer Comisiei Europene să intervină pe piața agricolă

Producătorii și parlamentarii europeni francezi solicită Comisiei Europene crearea de stocuri de produse agro-alimentare, astfel încât să se evite scăderea prețurilor sau chiar distrugerea unor produse agricole de către fermieri cu scopul de a susține prețurile.

Unele produse agricole vor fi în curând excedentare, deoarece nu pot fi transportate sau vândute. Este urgent și esențial ca Europa să accelereze stabilirea stocurilor de alimente, așa cum este prevăzut în reglementările europene”, a transmis europarlamentarul socialist francez Eric Andrieu într-un comunicat public.

Închiderea piețelor alimentare în Franța, măsură decisă în data de 23 martie a.c. de către autorități, a stopat distribuirea multor produse proaspete, în timp ce închiderea restaurantelor din majoritatea țărilor europene a dus la pierderea unor piețe importante pentru producția franceză.

Această situație duce la pericolul prăbușirii prețurilor pentru anumite produse alimentare.

Deocamdată, Comisia Europeană nu a anunțat nicio măsură specifică, chiar dacă există deja mecanisme legale, a subliniat FNSEA, cea mai importantă uniune de fermieri francezi. „Instrumentele există, organizarea comună a piețelor produselor agricole oferă mai multe mecanisme pe care Comisia Europeană le poate activa în caz de dezechilibre grave ale pieței. Acesta este, din păcate, cazul situației actuale”, a declarat organizația FNSEA, într-un comunicat de presă.

Însă livrările de grâu au atins, luna trecută, cel mai înalt nivel pentru luna martie din ultimii 10 ani, exportatorii răspunzând cererii rapide de pe piețele internaționale, în ciuda problemelor logistice cauzate de epidemia de coronavirus. De la începutul sezonului (1 iulie 2019) și până în data de 1 aprilie a.c., Franța a livrat pe piețele non-UE peste 8 milioane de tone de grâu. Alături de piețele de desfacere tradiționale, din Africa de Nord, o destinație importantă pentru grâul francez a fost, în sezonul curent, China, către care a livrat aproximativ un milion de tone.

Ucraina. Decizie de reducere a exporturilor de cereale

Ucraina, unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu, și-a micșorat exporturile de cereale la 14.000 de tone pe zi în aprilie, de la 44.000 de tone în martie, pentru a asigura aprovizionarea internă, a declarat marți ministrul ucrainean al economiei, citat de Reuters.

Exporturile ucrainene de grâu din porturile maritime s-au redus la aproape 138.000 de tone în săptămâna 28 martie – 3 aprilie, față de 277.000 de tone cu o săptămână în urmă, conform datelor preliminare ale companiei de consultanță APK-Inform.

Cu toate acestea, exporturile totale de cereale în perioada respectivă au crescut la aproximativ un milion de tone, de la 845.000 tone cu o săptămână în urmă, datorită livrărilor mai mari de porumb. APK-Inform a declarat că exporturile ucrainene de cereale de săptămâna trecută au inclus 796.000 de tone de porumb și 88.000 de tone de orz.

Procesatorii ucraineni au cerut luna trecută guvernului să limiteze exporturile de cereale și de produse conexe pentru a stabiliza prețul pâinii pe piața locală, în cazul răspândirii coronavirusului. Ministerul Economiei a declarat că va controla transporturile de export de grâu și va fi de acord cu comercianții în privința unui volum maxim pentru export.

Cel mai mare sindicat al comercianților din țară, UGA, a declarat că a fost de acord să limiteze exporturile de grâu la 20,2 milioane de tone în sezonul 2019/2020.

Exporturile de grâu au ajuns la aproximativ 18 milioane tone în data de 3 aprilie, comparativ cu 11 milioane tone la aceeași dată din 2019.

Potrivit APK-Inform, prețurile medii ale grâului alimentar (12,5%) din Ucraina au crescut cu aproape 4 dolari pe tonă în ultima săptămână, la 219 dolari – 222 dolari pe tonă FOB Marea Neagră.

Ucraina a recoltat 75,1 milioane de tone de cereale în 2019, un volum record, față de 70 de milioane în 2018, și ar putea exporta, conform estimărilor oficiale, 52 – 55 milioane tone de cereale în acest sezon.

Uniunea Economică Euroasiatică. Plan comun privind interzicerea exporturilor anumitor produse
Comisia Economică Euroasiatică (CEE), organismul de reglementare al Uniunii Economice Euroasiatice (UEE), care include Armenia, Belarus, Kazahstan, Rusia, a decis, la 31 martie 2020, interzicerea exporturilor pentru mai multe produse alimentare, în special semințe de floarea soarelui și boabe de soia.
Interdicția de export va intra în vigoare la data de 12 aprilie 2020 și va dura până la 30 iunie 2020, informează portalul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii (USDA).

Canada și Statele Unite ale Americii. În SUA, producătorii de lapte, primii loviți
Carantin
a obligatorie impusă de criza de coronavirus pentru lucrătorii străini sezonieri ar putea afecta producția de legume și fructe din Canada, în acest an, iar problemele de călătorie legate de pandemie ar putea, de asemenea, să-i lase pe fermierii americani cu mai puțini lucrători decât de obicei, transmite Reuters. Lucrătorii străini sunt esențiali pentru producția agricolă din ambele țări, unde muncitorii locali scapă de munca fizică grea și de salarii mici.

În Canada, unde fermele se bazează pe 60.000 de lucrători străini sezonieri, sosirile lor sunt întârziate de restricții la frontieră. Odată ajunși, guvernul federal cere ca aceștia să fie izolați timp de 14 zile cu salariu, fără să muncească. În Statele Unite, aproape 250.000 de lucrători vin din străinătate, majoritatea din Mexic, pentru a participa la recoltarea fructelor și legumelor în fiecare an.

În Statele Unite, industria de lactate a suferit mari perturbări pe lanțul de aprovizionare, pe fondul pandemiei coronavirusului care împiedică producătorii de lapte să livreze produsul pe piețe. Închiderea în masă a restaurantelor și școlilor a impus o schimbare bruscă. Afacerile în domeniul produselor lactate au fost afectate mai puternic și mai devreme decât cele din alte domenii agricole, deoarece produsele, cum ar fi laptele, nu pot fi înghețate, precum carnea, sau blocate într-un siloz, precum cerealele.

Alte sectoare din domeniul alimentar se lovesc de întreruperi, întrucât restricțiile de călătorie limitează forța de muncă necesară pentru plantarea, recoltarea și distribuirea fructelor și legumelor, iar o lipsă de containere frigorifice și de șoferi de camioane au încetinit transportul de produse.

Brazilia. Comerțul cu fructe, în scădere

Producătorii brazilieni de fructe tropicale, inclusiv mango și papaya, resimt scăderea cererii europene pe fondul crizei coronavirusului. Cea mai mare parte din producția de fructe braziliene poate fi redirecționată către piața autohtonă, însă obiectivul Asociației locale Abrafrutas de a exporta fructe în valoare de peste un miliard de dolari în 2020, în creștere de la aproximativ 860 milioane de dolari anul trecut, va fi ratat.

Uniunea Europeană este principala destinație a fructelor braziliene. Țările membre UE cumpără 60% din fructele Braziliei, în timp ce Statele Unite achiziționează 18%. „Există o scădere a comenzilor din cauza cererii mai mici,” a declarat Jorge de Souza, manager pentru proiecte și promovare internațională la Abrafrutas, citat de Reuters.

Consumatorii manifestă o preferință pentru fructele cu o durată de viață mai lungă, afectând cererea de export pentru produse precum papaya, una dintre cele 10 fructe exportate din Brazilia, explică sursa citată. Souza consideră că Europa se va îndrepta din nou spre Brazilia pentru aprovizionările cu fructe, pentru că oferta internă pe piața europeană ar putea să se reducă, în contextul deficitului de forță de muncă de pe continent.

Vietnam. Exportul de orez, limitat

Ministerul Industriei și Comerțului din Vietnam a solicitat guvernului să reia exporturile de orez, dar să limiteze volumul la 800.000 de tone pentru aprilie și mai. Volumul va fi cu 40% mai mic decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. 400.000 de tone vor fi exportate în aprilie.

Planul Ministerul Industriei și Comerțului așteaptă aprobarea guvernului, care a anunțat pe 25 martie a.c. interdicția de a semna noi contracte de export de orez pentru a asigura aprovizionarea internă.

FermierinRomania @ Instagram