Trending

Trending

Schimbările climatice sunt pricipala preocupare a cetățenilor europeni

Pentru prima dată, schimbările climatice ocupă primul loc între prioritățile cetățenilor europeni. 52% dintre cetățenii europeni consideră schimbările climatice cea mai presantă problemă legată de mediu, iar 32% menționează combaterea schimbărilor climatice ca fiind cea mai importantă prioritate de care ar trebui să se ocupe Parlamentul, potrivit sondajului Eurobarometru publicat marți, 10 decembrie, de Parlamentul European.

Poluarea atmosferică (35%), poluarea maritimă (31%), defrișările (28%) și creșterea cantității de deșeuri (28%) sunt alte probleme semnalate de europeni în sondajul realizat în luna octombrie 2019.

Șase din zece cetățeni europeni cred că protestele dedicate mediului, conduse în special de tineri, și care au mobilizat milioane de cetățeni în UE și în întreaga lume, au contribuit la accentuarea măsurilor politice pentru combaterea schimbărilor climatice atât la nivel național, cât și european, se arată în comunicatul transmis de Serviciul de presă al Parlamentului European.

Cetățenii europeni și-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai puternic, 58% dintre cei care au răspuns sondajului pledând pentru un Parlament mai influent în viitor. Este o creștere cu 7 puncte procentuale față de primăvara anului 2019 și reprezintă cel mai bun rezultat pentru acest indicator din 2007.

77% dintre europeni vor mai multe informații despre activitățile instituțiilor europene

O majoritate importantă dintre cetățenii europeni dorește mai multe informații despre UE. 77% dintre europenii care au răspuns sondajului doresc să afle mai multe informații despre activitățile instituțiilor europene. Cele mai relevante subiecte sunt cele legate de impactul concret al legislației europene în plan local, regional și național, precum și activitatea Parlamentului și a membrilor acestuia, potrivit comunicatului PE.

Susținerea cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la un nivel înalt pentru al treilea an consecutiv, 59% dintre europeni fiind în favoarea apartenenței țării lor la UE.

55% dintre români consideră că este un lucru bun faptul că România se află în Uniunea Europeană.

Ministerul Agriculturii arbitrează disputele dintre apicultori și fermieri

Oficialii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul agriculturii Adrian Oros și seretarul de stat Emil Dumitru, s-au întâlnit cu reprezentanți ai apicultorilor și ai fermierilor, într-o primă rundă de discuții pentru ajungerea la un acord în privința utilizării neonicotinoidelor pentru tratamentul semințelor agricole.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care apicultorii au afirmat de mai multe ori că substanțele chimice folosite în agricultură sunt responsabile pentru declinul populației de albine, iar Ministerul Agriculturii se află în proces de fundamentare a deciziei privind acordarea unei derogări în vederea folosirii semințelor tratate cu neonicotinoide de către fermierii români pentru culturile de porumb și floarea-soarelui care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a subliniat în cadrul întâlnirii că este necesar un echilibru între producătorii agricoli și apicultori, astfel încât să se găsească soluțiile potrivite prin care pierderile să fie cât mai mici de ambele părți, potrivit unui comunicat al MADR. Emil Dumitru, secretar de stat, a afirmat că decizia privind acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor va fi întemeiată pe studii științifice și argumente tehnice și i-a asigurat pe apicultori și fermieri că ministerul va avea o poziție obiectivă și echidistantă. El a spus că o nouă derogare pentru România va trebui să fie urmată de o campanie de informare corespunzătoare, astfel încât apicultorii să cunoască exact care sunt zonele în care au fost înființate culturi cu semințe tratate cu neonicotinoide.

La nivelul Uniunii Europene, au loc dezbateri pe tema reducerii în continuare a utilizării pesticidelor, pentru a stopa declinul familiilor de albine și al polenizatorilor, în general. În luna ianuarie 2020, Parlamentul European urmează să voteze o rezoluție adoptată de comisia pentru mediu, cu propuneri de măsuri care să protejeze coloniile de polenizatori.

Există studii care arată că în Uniunea Europeană 78% dintre speciile de flori sălbatice și 84% dintre speciile de plante de cultură depind, cel puțin parțial, de insecte pentru a produce semințe și până la aproape 15 miliarde euro din producția agricolă anuală sunt atribuite direct insectelor polenizatoare. Patru din cinci plante de cultură sau sălbatice din Uniunea Europeană depind, într-o oarecare măsură, de insecte pentru polenizare.

În Europa, polenizatorii sunt în principal albinele și sirfidele, dar și o parte dintre fluturi, molii, gândaci și viespi, se arată într-o informare a Parlamentului European (PE). Reducerea numărului polenizatorilor face ca multe specii de plante să intre în declin sau chiar să dispară împreună cu organismele care depind direct sau indirect de ele. În plus, scăderea numărului și a diversității populațiilor de polenizatori afectează siguranța alimentară, cu pierderi potențiale în producțiile agricole, precizează PE.

Potrivit datelor Comisiei Europene și ONU utilizate într-o analiză a Parlamentului European, aproape o treime din populațiile de albine și fluturi sunt în declin în Europa. Declinul nu are o singură cauză, dar printre amenințări se numără modificarea utilizării terenurilor pentru agricultură sau urbanizarea, care duce la pierderea și degradarea habitatelor naturale, poluarea mediului înconjurător, schimbările climatice, folosirea pesticidelor, speciile invazive care migrează din afara Europei, boli.

În plus, agricultura intensivă duce la dispariția florei diverse, reducând alimentele polenizatorilor, informează Parlamentul European.

În UE, preocupări pentru protejarea albinelor și combaterea importurilor de miere contrafăcută

La nivelul Uniunii Europene, preocupările pentru protejarea populațiilor de albine și combaterea importurilor de miere contrafăcută pe piața Uniunii s-au intensificat începând de anul trecut, când Parlamentul European a adoptat un raport prin care a solicitat mai multe măsuri statelor naționale pentru a proteja și sprijini mai bine sectorul apicol european. Conform testelor efectuate de Uniunea Europeană, 20% din eșantioanele prelevate la frontierele externe ale Uniunii și la sediile importatorilor nu respectă standardele UE. Este vorba de produsele care includ sirop de zahăr sau de mierea care a fost recoltată prea devreme și apoi uscată artificial, potrivit unui document publicat de Parlamentul European.

Măsurile din raportul PE includ: creșterea fondurilor pentru programele naționale de apicultură, îmbunătățirea sănătății albinelor (de exemplu prin interzicerea pesticidelor dăunătoare, prin mai multe programe de cercetare sau reproducere) sau protejarea mai bună a varietăților locale și regionale de albine. Raportul solicită, de asemenea, să se promoveze mai bine consumul de miere și beneficiile sale pentru sănătate, în special în rândul copiilor din școli.

În Uniunea Europeană sunt 17 milioane de stupi și 600.000 de apicultori care produc aproximativ 250.000 de tone de miere în fiecare an, însă consumul local este suținut și de importuri. UE este al doilea producător global de miere, după China, și este urmată de Turcia. Principalele surse pentru importurile de miere în Uniunea Europeană sunt: China, Ucraina, Argentina, Mexic.

România a fost, anul trecut, cel mai mare producător de miere din UE, cu peste 30.000 de tone. Pentru acest an, însă, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) estimează o reducere a producției până la 15-17.000 tone. Ioan Fetea, președintele ACA, citat de News.ro, declară că ploile din primăvară și temperaturile scăzute au condus la declinul producției de miere din acest an.

Agricultura, în declin pe primele nouă luni din acest an

Agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut rezultate mai slabe în primele nouă luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut. Volumul de activitate s-a redus cu 4,1%, iar impactul la creșterea produsului intern brut în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie a.c. a fost negativ, minus 0,1%, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Ponderea agriculturii, silviculturii și pescuitului la formarea PIB este de doar 5%. Acest procentaj explică și impactul negativ redus asupra creșterii economice din primele nouă luni ale anului în curs, în pofida declinului volumului de activitate cu 4,1%.

Industria a avut, de asemenea, un impact negativ la creșterea PIB, minus 0,2% (22,6% pondere la formarea PIB), în timp ce comerțul, construcțiile și domeniul IT au fost motoarele de creștere în primele nouă luni ale acestui an.

Produsele bio, o oportunitate de export

Peste 9.000 de operatori români sunt înregistrați la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) ca producători de produse bio și mai mult de 320.000 de hectare sunt utilizate pentru agricultura organică. Din această suprafață, aproximativ 175.000 de hectare sunt certificate, restul fiind în perioadă de conversie, a afirmat Emil Dumitru, în emisiunea Agro Talk difuzată miercuri, 4 decembrie, la B1 TV.

În România, se observă o creștere a consumului de produse alimentare bio, dar procentajul acestora în totalul vânzărilor de produse alimentare rămâne foarte redus. „Cred că avem nevoie și de o educație a consumatorului. Aceste produse nu se pot obține la prețuri mici”, a subliniat oficialul MADR.

La nivelul Uniunii Europene (UE), din ce în ce mai mulți consumatori cumpără produse bio, pe o piață estimată la peste 30 de miliarde de euro, conform unui studiu publicat anul trecut de Parlamentul European. Germania are cea mai mare piață de produse alimentare organice din UE, cu vânzări de aproximativ 9,5 miliarde euro.

Agricultura bio este un sector care poate reprezenta un segment de nișă inclusiv pentru export”, a mai spus Dumitru. Dar, atrage atenția asupra importanței eliminării unor derapaje care au existat în trecut, când sesizări din partea unor state membre UE au avertizat asupra faptului că pe piețele lor au intrat produse de proveninență românească, etichetate bio, care nu respectau toate normele specifice. „Dacă vor mai exista astfel de derapaje, instituțiile abilitate își vor face treaba, pentru a asigura o concurență loială pe piață”, a precizat Emil Dumitru.

Ministerul Agriculturii vrea să grăbească decontările pentru acciza la motorină

fermierinromania rapita

92 de milioane de lei au rămas nedecontate către fermieri pentru acciza la motorină aferentă trimestrului al doilea și peste 300 de milioane de lei din trimestrul al treilea.

Acum se fac centralizări la Ministerul Agriculturii și ne propunem să plătim acciza la motorină cât putem de repede”, a declarat Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în emisiunea Agro Talk difuzată miercuri, 4 decembrie, la B1 TV.

Totodată, oficialul MADR a reamintit că Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a eliberat peste 1,3 miliarde de euro către 733.000 de fermieri, plăți aferente campaniei 2019, și și-a exprimat așteptările în privința menținerii aceluiași ritm în perioada plăților regulare care au început în data de 2 decembrie a.c.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: „Un sat sănătos nu poate exista fără o clasă de mijloc sănătoasă”

Ministerul Agriculturii intenționează să mute centrul de greutate pe sprijinirea fermelor agricole de familie, în vederea dezvoltării și consolidării clasei de mijloc în domeniu. „Un sat sănătos nu poate exista fără o clasă de mijloc sănătoasă”, a declarat Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în emisiunea Agro Talk difuzată miercuri, 4 decembrie, la B1 TV. „Eu cred că nu trebuie să continuăm fenomenul de acaparare a terenurilor de către cei mari, ci trebuie să-i consolidăm pe cei din clasa de mijloc. Fermierii mari au rolul lor în asigurarea securității alimentare”, a mai spus oficialul MADR.

Programul de guvernare pentru anul viitor se va concentra pe susținerea fermelor de familie, o inițiativă care se înscrie în siajul viziunii la nivel european, și pe sensibilizarea marilor fermieri din România de a trece de la producția de materii prime la procesare.

Fermele mari sunt un bun câștigat, pentru că aceasta a fost politica de după 1989, dar trebuie să treacă de la zona de confort, de a produce materie primă, la fabricarea de produse cu valoare adăugată pentru piață. Altfel, plătim două miliarde de euro subvenții pe care le exportăm o dată cu materiile prime”, a declarat Emil Dumitru.

Un calcul al Ministerului Agriculturii arată că, în medie, exportăm tona de produse agroalimentare în UE cu 475 de euro și importăm cu 930 de euro. Rezultatul se reflectă în deficitul de balanță comercială pe segmentul acestor produse care a ajuns la 2,3 miliarde euro, în primele opt luni din acest an, pe relația cu statele membre UE.

Nu există o dispută între susținerea fermelor mijlocii și mari”, consideră oficialul MADR, este vorba doar despre nevoile care sunt diferite pentru fiecare dintre aceste categorii. Accesul la finanțare este mai facil pentru fermele mari care pot, astfel, să achiziționeze utilaje performate, dar au nevoie de bani ieftini pentru investițiile necesare trecerii la activitatea de procesare a materiilor prime pe care le produc. „Fermele de familie, în schimb, trebuie susținute, motiv pentru care, în viitoarea alocare financiară, vom ține clar cont de nevoile fiecărei structuri de fermă”, a subliniat Emil Dumitru.

România rămâne lider UE la exportul de porumb. La grâu a fost devansată de Franța

Grâul rusesc a câștigat ultima licitație lansată de Egipt pentru aprovizionarea cu 295.000 de tone, cu livrare în ultima decadă a lunii ianuarie 2020, la prețuri în creștere cu 3–4 dolari/tonă față de licitația precedentă, până la 235,17 dolari/tonă – 236,30 dolari/tonă cu transport inclus, potrivit site-ului agritel.com.

Pe piața futures, la bursa din Paris, cotațiile grâului au urmat o linie ascendentă de la mijlocul lunii noiembrie, de la 177,25 euro/tonă în data de 15 noiembrie a.c., la 186,50 euro pe tonă marți, 3 decembrie, pentru contracte cu livrare în decembrie a.c., însă în acest an comercial cotațiile futures pentru grâu au fost caracterizate de multă instabilitate, între un minimum de 166 euro/tonă, în data de 3 septembrie a.c., și maximumul perioadei atins marți, 3 decembrie (186,50 euro/tonă).

Prețul FOB Constanța pentru grâu a ajuns la maximumul anului comercial 2019/2020 în săptămâna 18-24 noiembrie a.c., 185,85 euro/tonă, dar rămâne sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Prețul în Banat (DEPSILO) a fost, în aceeași perioadă, de 153,91 euro/tonă, potrivit datelor Comisiei Europene. Maximumul perioadei a fost de 156,98 euro/tonă, în săptămâna 15 -21 iulie a.c.

Cotațiile pentru contractele cu scadența în martie 2020 devin referința pentru livrările cele mai apropiate de grâu. Ultima cotație la Euronext, Paris, pentru această scadență, este de 184,25 euro/tonă.

Cotațiile porumbului au fost caracterizate de mai multă stabilitate în acest an comercial, deși s-au aflat pe o tendință continuă de scădere la Euronext, Paris. Cotația de marți, 3 decembrie a.c., a fost de 166 euro/tonă pentru contracte cu scadență în luna ianuarie 2020. Maximumul din acest an comercial, pentru aceeași scadență, a fost de 181,75 euro/tonă, în data de 19 iulie a.c.

Prețul porumbului FOB Constanța a fost de 164,05 euro/tonă în săptămâna 18-24 noiembrie a.c., peste cel consemnat în aceeași perioadă a anului trecut (136,81 euro/tonă). În Oltenia (DEPSILO), prețul porumbului a fost, în aceeași perioadă, de 142,71 euro/tonă, peste cel de anul trecut cu aproximativ 9 euro/tonă.

România a exportat, în acest an comercial, aproape 2,6 milioane tone de grâu pe piețele extracomunitare și a pierdut supremația în privința livrărilor în afara spațiului european în favoarea Franței, care a înregistrat un volum al vânzărilor de grâu de până la aproximativ 3,14 milioane tone, după primele 22 săptămâni din anul comercial 2019/2020 (recolta de grâu a Franței, în acest an, este estimată la aproximativ 40 de milioane de tone, iar a României la 10 milioane de tone). România este pe locul al treilea la vânzările de orz, după Franța și la mică distanță de Germania, dar rămâne lider la exportul de porumb, după primele 22 de săptămâni din acest an comercial, cu 1,1 milioane tone vândute în afara spațiului comunitar. Din România s-a livrat cel mai mare volum de boabe de soia în țări non-UE, în perioada 1 iulie – 1 decembrie a.c. (aproape un milion de tone), și cea mai mare cantitate de semințe de floarea-soarelui (peste 130.000 de tone). Este al doilea exportator de ulei de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, după Bulgaria, din punctul de vedere al livrărilor în țări din afara spațiului comunitar.

Fermierii români, strânși în menghina politicii europene de reducere a utilizării pesticidelor

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European a adoptat marți, 3 decembrie, o rezoluție prin care evidențiază punctele slabe ale inițiativei Uniunii Europene în privința combaterii scăderii numărului familiilor de albine și a altor polenizatori, potrivit unui comunicat transmis de Parlamentul European.

Mesaje cheie transmise de Comisia ENVI:

  • Reducerea în continuare a utilizării pesticidelor; comisia consideră că acesta este cel mai bun indicator pentru monitorizarea demersurilor în privința protejării albinelor și a altor specii de polenizatori; Deputații doresc ca reducerea utilizării pesticidelor (periculoase, în principal, pentru specia de albine producătoare de miere), să devină o parte cheie a viitoarei politici agricole comune.

  • Mai multe fonduri pentru cercetare, în vederea identificării cauzelor care conduc la scăderea populației de albine și a altor polenizatori.

  • Asumarea mai multor ținte și a unor măsuri mai bine țintite pentru protejarea polenizatorilor.

Membrii Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European admit că nu există suficiente date care să permită configurarea tabloului complet al cauzelor care stau la originea declinului polenizatorilor, dar consideră că, în principal, răspunzătoare pentru acest fenomen este activitatea umană. Deputații europeni subliniază că este necesar un plan de măsuri care să protejeze polenizatorii de modificările în privința utilizării terenurilor, precum extinderea terenurilor agricole sau urbanizarea, care conduc la dispariția habitatelor, de agricultura intensivă, omogenizarea culturilor și dispariția varietății florei, de schimbările climatice sau invazia speciilor de insecte din regiuni străine, de pesticide sau alte substanțe poluante, de insecticide sau fungicide (cu efecte directe), de ierbicide (cu efecte indirecte).

Rezoluția va fi supusă la vot la ședința în plen a Parlamentului European din ianuarie 2020 de la Strasbourg.

Dezbaterile pe această temă vor fi aprinse inclusiv în Parlamentul European, pentru că de partea cealaltă sunt fermierii, inclusiv români, ale căror culturi sunt amenințate de dăunători și, în absența unei alternative pentru protejarea plantelor, vor manifesta o opoziție puternică la interdicția de utilizare a substanțelor chimice agricole.

UE, între încurajarea polenizatorilor și presiunile agricultorilor

Anul trecut, în Uniunea Europeană au existat două demersuri pentru limitarea declinului polenizatorilor. În aprilie 2018, UE a convenit să interzică pe deplin utilizarea în aer liber a trei tipuri de neonicotinoide, însă mai multe state membre au notificat derogări cu privire la utilizarea acestor substanțe pe teritoriul lor.

La 1 iunie 2018, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind prima inițiativă a UE pentru protejarea polenizatorilor, inițiativă care stabilește obiective strategice și un set de acțiuni care trebuie întreprinse de statele membre UE pentru a aborda declinul polenizatorilor din UE și a contribui la eforturile de conservare la nivel mondial. Inițiativa stabilește acțiuni sub trei priorități:

Îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la declinul polenizatorilor, cauzele și consecințele acestuia;

– Combaterea cauzelor care duc la declinul polenizatorilor;

Sensibilizarea, angajarea societății în ansamblu și promovarea colaborării.

Apicultorii, în pericol să piardă colonii de albine

În ultimii ani, apicultorii europeni au raportat pierderi de colonii ale albinelor, în special în Vestul Uniunii Europene, în țări precum Franța, Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania și Olanda, însă și state ca SUA, Rusia și Brazilia se confruntă cu aceeași problemă. Europa găzduiește 10% din speciile de albine din lume, având 2.000 de specii de albine sălbatice. Sunt studii care arată că 10% din speciile de albine și fluturi sunt amenințate cu dispariția în Europa, adică o specie din 10.

Apicultorii români au semnalat, de asemenea, în ultimii ani, pierderi ale familiilor de albine, protestând împotriva utilizării de substanțe chimice folosite inclusiv pentru tratarea semințelor plantelor.

În 2018, România s-a plasat pe primul loc în Europa din punctul de vedere al producției de miere (aproape 30.000 de tone, din care 6.000 de tone certificată ecologic) și pe locul al doilea, după Spania, în funcție de numărul de familii de albine (1,8 milioane, din care 115.000 certificate ecologic), conform datelor Comisiei Europene. A fost al cincilea exportator din UE pe piețele extracomunitare. Mierea românească a ajuns, însă, și în statele membre. Principalele pieţe externe de desfacere au fost, în 2018, în ordinea cantităților livrate: Germania, Italia Japonia, Franţa, Spania, Danemarca, Polonia, Austria, Regatul Unit al Marii Britanii, Israel, Belgia, Ungaria, Cehia, Kuweit, Olanda şi China. 80% din mierea certificată ecologic a mers la export. Anul trecut, până în luna noiembrie, apicultorii români au încasat peste 38 de milioane de euro în urma livrărilor la export, valoare în scădere față de aceeași perioadă din 2017, când veniturile din vânzările pe piețele externe au fost de aproximativ 43 de milioane de euro. Mierea românească este valorificată la preţuri scăzute pe piețele externe, acest lucru fiind, în mare parte, consecința faptului că este comercializată în sistem en gros.

Opiniile fermierilor români față de politica de interzicere a neonicotinoidelor le puteți citi aici.

Carnea de pasăre este a doua cea mai produsă și cumpărată carne din UE

Sectorul de producție a cărnii de pui și de ouă este unul dintre cele mai intensive din Uniunea Europeană (UE), cu numeroase ferme cu peste 100.000 de păsări, se arată într-un studiu realizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS). Se estimează că 90% din puii de carne sunt crescuți în sisteme de creștere intensivă, prin utilizarea de rase cu creștere rapidă obținute prin selecție genetică. Cu toate acestea, sistemele alternative de producție de pui (de tip free-range și organice) sunt în creștere în multe țări UE.

În ceea ce privește producția de ouă, cele 400 de milioane de găini ouătoare din întreaga UE produc aproape 7,5 milioane de tone de ouă pe an. UE este al doilea cel mai mare producător mondial de ouă după China.

Uniunea Europeană este printre primii patru producători de carne de pasăre din lume, alături de Statele Unite ale Americii, Brazilia și China, fiind a doua cea mai produsă și consumată carne din Uniunea Europeană, după cea de porc, iar estimările anunță o continuare a creșterii, deși într-un ritm mai lent, în aproape toate statele membre. Consumul mediu de carne de pasăre a fost în anul 2018 de 24,8 kg pe cap de locuitor, comparativ cu 32,5 kg carne de porc și 11 kg carne de vită.

Conform raportului de perspectivă al Comisiei Europene (din 2018), producția și consumul de carne de pasăre din UE se așteaptă să crească, în general, cu 4% între 2018 și 2030.

Anul trecut, UE a produs aproximativ 15 milioane tone de carne de pasăre, 70% din producția comunitară fiind realizată de șase state membre: Polonia, (16,8%), Regatul Unit (12,9%), Franța (11,4 %), Spania (10,7%), Germania (10,4%) și Italia (8,5%). Păsările de curte au reprezentat 5% din producția agricolă totală a UE în 2018 (432,6 miliarde euro), iar ouăle 2,4%.

Distribuția producției de carne de pasăre în Uniunea Europeană este următoarea: 81% broiler (pui crescuți exclusiv pentru producția de carne), 14% curcan, 3% rață (Franța este cel mai mare producător de carne de rață din UE, reprezentând aproximativ 50% din producția totală a UE în 2014, în principal de carne și pate de ficat). Prețul pentru broiler a fost, în săptămâna 25 noiembrie – 1 decembrie a.c., de 180,34 euro/100 kg, cu 2,4% sub cel consemnat cu un an în urmă și cu 1% mai puțin decât în săptămâna anterioară.

Franța, cel mai mare producător de ouă din UE

73% din producția Uniunii Europene de ouă este acoperită de șapte state membre: Franța (13%), Germania (12%), Italia (11%), Spania (10%), Marea Britanie (10%), Olanda (9%), Polonia (8%). Statele membre UE vând ouă, în special, în Japonia, Elveția, Israel, Thailanda.

În primele nouă luni din acest an, au fost livrate peste 180.000 de tone echivalent ouă pe piețele extracomunitare, cu aproximativ 14% mai mult decât în perioada similară de anul trecut, UE fiind exportator net de ouă și produse din ouă. Importurile de ouă ale statelor membre UE au scăzut cu aproape 28% în perioada ianuarie – septembrie a.c., până la 16.600 tone echivalent ouă. Ucraina, SUA și Argentina au fost principalii furnizori în această perioadă.

La nivel global, cei mai mari exportatori de ouă și produse din ouă sunt Turcia, Ucraina, SUA, China, UE, Malaezia, Belarus, iar principalii importatori din lume sunt China, Singapore, Serbia, Canada, Elveția, Georgia, Japonia.

Prețul ouălor a evoluat în creștere în acest an, în Uniunea Europeană, până la o medie de 139,80 euro/100 kg în săptămâna 25 noiembrie – 1 decembrie 2019, cu 3,3% mai mult decât în urmă cu un an, cu 4,3% peste prețul din urmă cu o lună și mai mare cu aproape 0,5% față de săptămâna anterioară.

Important pentru industria de creștere a păsărilor

  • Exporturile din Uniunea Europeană se preconizează că vor crește în perioada următoare, deoarece se anticipează că cererea globală va rămâne puternică, majorându-se cu o rată de 1,3% pe an până în 2030. Anul trecut, UE a exportat 1,78 milioane tone de carne de pasăre greutate în carcasă, în special în Africa de Sud, Benin, Ghana, Arabia Saudită, Hong Kong, Ucraina și Filipine, și a importat peste 800.000 tone, în principal din Brazilia,Thailanda, Ucraina, Chile și China.

  • Cererea suplimentară de import de carne de pasăre se preconizează că va veni în mare parte din Asia, dar și din Africa subsahariană și din Orientul Mijlociu.

  • Majoritatea cetățenilor UE caută informații despre metoda de producție atunci când cumpără produse animale și sunt pregătiți să plătească mai mult pentru produsele rezultate din sisteme de creștere care țin cont de bunăstarea animalelor. Peste 1,6 milioane de cetățeni ai UE au semnat o petiție care solicită Comisiei Europene să pună capăt creșterii animalelor de fermă în cuști (semnăturile au fost strânse până la data de 11 septembrie 2019). Un centru de referință al UE pentru bunăstarea păsărilor de curte și alte animale mici de fermă va deveni operațional în 2020, după modelul celui organizat pentru porci în 2018, și va fi condus de un consorțiu de institute din Franța, Spania, Danemarca și Italia. Obiectivul său este de a îmbunătăți aplicarea legislației UE privind bunăstarea găinilor ouătoare, a puilor de carne și animalelor de fermă mici, inclusiv în timpul transportului și sacrificării. Centrul va oferi sprijin statelor membre în efectuarea controalelor oficiale asupra bunăstării animalelor, va contribui la realizarea de studii științifice, la organizarea de cursuri de instruire și la diseminarea informațiilor rezultate din activitatea de cercetare și inovație.

    Două exemple interesante oferă Germania și Franța, în privința bunăstării animalelor și a sacrificării acestora. O companie germană a dezvoltat, în cooperare cu Universitatea din Leipzig, prima metodă operațională pentru recunoașterea timpurie a genului la ouăle de găină, în încercarea de a găsi o alternativă la sacrificarea puilor masculi. Astfel, eliminarea lor are loc în stadiul embrionar timpuriu, prin distrugerea ouălor. În Franța, o fermă adăpostește, până când mor de bătrânețe, 16.000 de găini ouătoare ajunse la vârsta la care sunt mai puțin productive. Suprafața alocată acestor găini este de 16 hectare, iar ouăle lor sunt comercializate la un preț care reflectă costurile. Două milioane de ouă au fost deja vândute în 700 de puncte de vânzare din Franța și Belgia, potrivit studiului EPRS.

  • Grâul este principala cereală utilizată în Uniunea Europeană pentru hrana păsărilor de curte, însă soia este o componentă importantă, în special, pentru hrănirea puilor de carne. Potrivit Eurostat, 95% din soia utilizată în UE este importată din țări terțe.

  • Acordul UE-Mercosur, încheiat la 28 iunie 2019, prevede o cotă tarifară pentru păsări de curte de 180.000 de tone (echivalent greutate în carcasă) fără taxe vamale, subdivizată în 50% os și 50% dezosată. Volumul va fi etapizat în cote egale, în șase ani, dacă Acordul va fi implementat. AVEC, o asociație europeană puternică în domeniul sectorului cărnii de pasăre (reprezintă 95% din producția UE de carne de pasăre), a criticat ferm rezultatele negocierilor UE-Mercosur, declarând că sectorul UE de carne de pasăre a fost sacrificat, având în vedere cota mare de carne de pasăre care ar urma să fie importată în spațiul comunitar fără taxe vamale din țările Mercosur.

  • Relația comercială dintre UE și Ucraina desfășurată în cadrul Acordului de liber schimb, aplicat începând cu 1 ianuarie 2016, a fost afectată, recent, de o problemă referitoare la importurile în exces de produse de pasăre din Ucraina în UE, prin specularea unei lacune legislative din partea unor exportatori ucraineni. Importurile au crescut, astfel, de la 3.700 de tone în 2016 la peste 55.000 de tone în 2018. În martie 2019, UE și Ucraina au negociat o soluție pentru eliminarea riscului de importuri potențial nelimitate scutite de taxe vamale, iar la data de 5 noiembrie a.c. Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European a adoptat un aviz favorabil asupra proiectului de acord. La 26 noiembrie, a fost votat în plen. Raportorul pentru acest proiect îi recomandă Comisiei să monitorizeze cu atenție și în mod regulat punerea în aplicare și respectarea acestui acord.

Fructele și legumele, printre cele mai vândute produse din lanțurile de retail

Fructele și legumele se află pe primele cinci locuri între categoriile de produse vândute în retail-ul modern din România, potrivit informațiilor prezentate în cadrul evenimentului Ro-Fruits & Vegetables Show organizat de publicația online Modern Buyer.

Roşiile, cartofii, ardeii, ceapa, ciupercile şi castraveții sunt legumele preferate de români, fiind cel mai bine vândute în marile lanţuri de retail. Acestea reprezintă 77% din vânzările valorice și 90% din totalul volumelor de legume comercializate. În topul vânzărilor de fructe, cel mai bine se plasează bananele, merele, portocalele, lămâile, strugurii, avocado, clementinele și pepenele roșu, reprezentând 77% din totalul vânzărilor din hipermarketuri și supermarketuri din punct de vedere valoric și 84% din punctul de vedere al volumului de fructe comercializate.

Potrivit informațiilor prezentate de compania RetailZoom în cadrul evenimentului RO-Fruits & Vegetables Show, consumul de fructe din retail-ul modern a fost mai mare cu 15% în volum și cu 10% în valoare, în perioada noiembrie 2018 – octombrie 2019. Legumele au înregistrat, însă, cea mai mare creștere din punct de vedere valoric, cu 30% (+ 8,5% în volum). Fructele și legumele au ocupat locurile 4 și 5 din punctul de vedere al vânzărilor, imediat după carne, țigări și bere.

Pentru anul 2019, specialiștii estimează un avans de aproximativ 4% la culturile de plante nepermanente, inclusiv legume, până la 20,8 miliarde de lei. În 2018, industria cultivatorilor de plante nepermanente, inclusiv legume și rădăcinoase, a fost reprezentată de aproximativ 10.000 de companii, dintre care patru mari, 98 medii, 975 mici și 8.700 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri, 41% din total, a fost generată de microîntreprinderi. Peste 20% din companiile care activează în domeniu (1.994) au declarat, în 2018, cifre de afaceri egale cu zero.

Analiza industriei cultivatorilor români prezentată în timpul conferinței de Tudor Malearov, Business Development Manager KeysFin, aduce în atenție și culturile de plante permanente, inclusiv struguri și fructe. Anul trecut, acest sector a fost reprezentat de aproximativ 1.900 de companii, dintre care o companie mare, 15 medii, 96 mici și 1.782 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, 45% din total, în timp ce 41% dintre companiile care activează în domeniu, adică 779, au raportat cifre de afaceri egale cu zero.

Politica agricolă comună în domeniul legumelor și fructelor

Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European

Noul regulament al politicii agricole comune (PAC) aduce plăți directe mai mari la hectar pentru România, a precizat, în timpul conferinței, europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European, potrivit comunicatului emis de organizatori. Daniel Buda a transmis, celor aproape 200 de participanți la evenimentul menționat, profesioniști în sectorul legumelor și fructelor, orientările politicii comunitare în domeniu. Ajutorul cuplat din Pilonul I, plăți directe, va păstra lista actuală de produse care beneficiază de sprijin cuplat: cartofi, legume de solarii, roșii, prune, mere, caise, legume de seră și castraveți. Schema revizuită pentru fructe și legume în școli stabilește noi reglementări și se acordă prioritate legumelor și fructelor de sezon, precum și celor regionale.

Anual, Uniunea Europeană alocă două milioane de euro României pentru acest program, fonduri la care se adaugă contribuția națională de 465.000 de euro.

O direcție pe care cultivatorii de legume și fructe ar trebui să o aibă în vedere este dezvoltarea capacităților de procesare a produselor brute. România are previzionate 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală, în perioada 2021-2027. O bună parte din aceste fonduri trebuie să se regăsească în dezvoltarea capacităților de procesare. Acest lucru va permite atât dezvoltarea lanțului scurt de aprovizionare, cât și a capacităților mari de procesare. Scopul este ca, în final, consumatorii să aibă acces la produse de calitate la prețuri rezonabile.

FermierinRomania @ Instagram