Fermierii români, strânși în menghina politicii europene de reducere a utilizării pesticidelor

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European a adoptat marți, 3 decembrie, o rezoluție prin care evidențiază punctele slabe ale inițiativei Uniunii Europene în privința combaterii scăderii numărului familiilor de albine și a altor polenizatori, potrivit unui comunicat transmis de Parlamentul European.

Mesaje cheie transmise de Comisia ENVI:

  • Reducerea în continuare a utilizării pesticidelor; comisia consideră că acesta este cel mai bun indicator pentru monitorizarea demersurilor în privința protejării albinelor și a altor specii de polenizatori; Deputații doresc ca reducerea utilizării pesticidelor (periculoase, în principal, pentru specia de albine producătoare de miere), să devină o parte cheie a viitoarei politici agricole comune.

  • Mai multe fonduri pentru cercetare, în vederea identificării cauzelor care conduc la scăderea populației de albine și a altor polenizatori.

  • Asumarea mai multor ținte și a unor măsuri mai bine țintite pentru protejarea polenizatorilor.

Membrii Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European admit că nu există suficiente date care să permită configurarea tabloului complet al cauzelor care stau la originea declinului polenizatorilor, dar consideră că, în principal, răspunzătoare pentru acest fenomen este activitatea umană. Deputații europeni subliniază că este necesar un plan de măsuri care să protejeze polenizatorii de modificările în privința utilizării terenurilor, precum extinderea terenurilor agricole sau urbanizarea, care conduc la dispariția habitatelor, de agricultura intensivă, omogenizarea culturilor și dispariția varietății florei, de schimbările climatice sau invazia speciilor de insecte din regiuni străine, de pesticide sau alte substanțe poluante, de insecticide sau fungicide (cu efecte directe), de ierbicide (cu efecte indirecte).

Rezoluția va fi supusă la vot la ședința în plen a Parlamentului European din ianuarie 2020 de la Strasbourg.

Dezbaterile pe această temă vor fi aprinse inclusiv în Parlamentul European, pentru că de partea cealaltă sunt fermierii, inclusiv români, ale căror culturi sunt amenințate de dăunători și, în absența unei alternative pentru protejarea plantelor, vor manifesta o opoziție puternică la interdicția de utilizare a substanțelor chimice agricole.

UE, între încurajarea polenizatorilor și presiunile agricultorilor

Anul trecut, în Uniunea Europeană au existat două demersuri pentru limitarea declinului polenizatorilor. În aprilie 2018, UE a convenit să interzică pe deplin utilizarea în aer liber a trei tipuri de neonicotinoide, însă mai multe state membre au notificat derogări cu privire la utilizarea acestor substanțe pe teritoriul lor.

La 1 iunie 2018, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind prima inițiativă a UE pentru protejarea polenizatorilor, inițiativă care stabilește obiective strategice și un set de acțiuni care trebuie întreprinse de statele membre UE pentru a aborda declinul polenizatorilor din UE și a contribui la eforturile de conservare la nivel mondial. Inițiativa stabilește acțiuni sub trei priorități:

Îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la declinul polenizatorilor, cauzele și consecințele acestuia;

– Combaterea cauzelor care duc la declinul polenizatorilor;

Sensibilizarea, angajarea societății în ansamblu și promovarea colaborării.

Apicultorii, în pericol să piardă colonii de albine

În ultimii ani, apicultorii europeni au raportat pierderi de colonii ale albinelor, în special în Vestul Uniunii Europene, în țări precum Franța, Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania și Olanda, însă și state ca SUA, Rusia și Brazilia se confruntă cu aceeași problemă. Europa găzduiește 10% din speciile de albine din lume, având 2.000 de specii de albine sălbatice. Sunt studii care arată că 10% din speciile de albine și fluturi sunt amenințate cu dispariția în Europa, adică o specie din 10.

Apicultorii români au semnalat, de asemenea, în ultimii ani, pierderi ale familiilor de albine, protestând împotriva utilizării de substanțe chimice folosite inclusiv pentru tratarea semințelor plantelor.

În 2018, România s-a plasat pe primul loc în Europa din punctul de vedere al producției de miere (aproape 30.000 de tone, din care 6.000 de tone certificată ecologic) și pe locul al doilea, după Spania, în funcție de numărul de familii de albine (1,8 milioane, din care 115.000 certificate ecologic), conform datelor Comisiei Europene. A fost al cincilea exportator din UE pe piețele extracomunitare. Mierea românească a ajuns, însă, și în statele membre. Principalele pieţe externe de desfacere au fost, în 2018, în ordinea cantităților livrate: Germania, Italia Japonia, Franţa, Spania, Danemarca, Polonia, Austria, Regatul Unit al Marii Britanii, Israel, Belgia, Ungaria, Cehia, Kuweit, Olanda şi China. 80% din mierea certificată ecologic a mers la export. Anul trecut, până în luna noiembrie, apicultorii români au încasat peste 38 de milioane de euro în urma livrărilor la export, valoare în scădere față de aceeași perioadă din 2017, când veniturile din vânzările pe piețele externe au fost de aproximativ 43 de milioane de euro. Mierea românească este valorificată la preţuri scăzute pe piețele externe, acest lucru fiind, în mare parte, consecința faptului că este comercializată în sistem en gros.

Opiniile fermierilor români față de politica de interzicere a neonicotinoidelor le puteți citi aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram