Ministerul Agriculturii arbitrează disputele dintre apicultori și fermieri

Oficialii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ministrul agriculturii Adrian Oros și seretarul de stat Emil Dumitru, s-au întâlnit cu reprezentanți ai apicultorilor și ai fermierilor, într-o primă rundă de discuții pentru ajungerea la un acord în privința utilizării neonicotinoidelor pentru tratamentul semințelor agricole.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care apicultorii au afirmat de mai multe ori că substanțele chimice folosite în agricultură sunt responsabile pentru declinul populației de albine, iar Ministerul Agriculturii se află în proces de fundamentare a deciziei privind acordarea unei derogări în vederea folosirii semințelor tratate cu neonicotinoide de către fermierii români pentru culturile de porumb și floarea-soarelui care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a subliniat în cadrul întâlnirii că este necesar un echilibru între producătorii agricoli și apicultori, astfel încât să se găsească soluțiile potrivite prin care pierderile să fie cât mai mici de ambele părți, potrivit unui comunicat al MADR. Emil Dumitru, secretar de stat, a afirmat că decizia privind acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor va fi întemeiată pe studii științifice și argumente tehnice și i-a asigurat pe apicultori și fermieri că ministerul va avea o poziție obiectivă și echidistantă. El a spus că o nouă derogare pentru România va trebui să fie urmată de o campanie de informare corespunzătoare, astfel încât apicultorii să cunoască exact care sunt zonele în care au fost înființate culturi cu semințe tratate cu neonicotinoide.

La nivelul Uniunii Europene, au loc dezbateri pe tema reducerii în continuare a utilizării pesticidelor, pentru a stopa declinul familiilor de albine și al polenizatorilor, în general. În luna ianuarie 2020, Parlamentul European urmează să voteze o rezoluție adoptată de comisia pentru mediu, cu propuneri de măsuri care să protejeze coloniile de polenizatori.

Există studii care arată că în Uniunea Europeană 78% dintre speciile de flori sălbatice și 84% dintre speciile de plante de cultură depind, cel puțin parțial, de insecte pentru a produce semințe și până la aproape 15 miliarde euro din producția agricolă anuală sunt atribuite direct insectelor polenizatoare. Patru din cinci plante de cultură sau sălbatice din Uniunea Europeană depind, într-o oarecare măsură, de insecte pentru polenizare.

În Europa, polenizatorii sunt în principal albinele și sirfidele, dar și o parte dintre fluturi, molii, gândaci și viespi, se arată într-o informare a Parlamentului European (PE). Reducerea numărului polenizatorilor face ca multe specii de plante să intre în declin sau chiar să dispară împreună cu organismele care depind direct sau indirect de ele. În plus, scăderea numărului și a diversității populațiilor de polenizatori afectează siguranța alimentară, cu pierderi potențiale în producțiile agricole, precizează PE.

Potrivit datelor Comisiei Europene și ONU utilizate într-o analiză a Parlamentului European, aproape o treime din populațiile de albine și fluturi sunt în declin în Europa. Declinul nu are o singură cauză, dar printre amenințări se numără modificarea utilizării terenurilor pentru agricultură sau urbanizarea, care duce la pierderea și degradarea habitatelor naturale, poluarea mediului înconjurător, schimbările climatice, folosirea pesticidelor, speciile invazive care migrează din afara Europei, boli.

În plus, agricultura intensivă duce la dispariția florei diverse, reducând alimentele polenizatorilor, informează Parlamentul European.

În UE, preocupări pentru protejarea albinelor și combaterea importurilor de miere contrafăcută

La nivelul Uniunii Europene, preocupările pentru protejarea populațiilor de albine și combaterea importurilor de miere contrafăcută pe piața Uniunii s-au intensificat începând de anul trecut, când Parlamentul European a adoptat un raport prin care a solicitat mai multe măsuri statelor naționale pentru a proteja și sprijini mai bine sectorul apicol european. Conform testelor efectuate de Uniunea Europeană, 20% din eșantioanele prelevate la frontierele externe ale Uniunii și la sediile importatorilor nu respectă standardele UE. Este vorba de produsele care includ sirop de zahăr sau de mierea care a fost recoltată prea devreme și apoi uscată artificial, potrivit unui document publicat de Parlamentul European.

Măsurile din raportul PE includ: creșterea fondurilor pentru programele naționale de apicultură, îmbunătățirea sănătății albinelor (de exemplu prin interzicerea pesticidelor dăunătoare, prin mai multe programe de cercetare sau reproducere) sau protejarea mai bună a varietăților locale și regionale de albine. Raportul solicită, de asemenea, să se promoveze mai bine consumul de miere și beneficiile sale pentru sănătate, în special în rândul copiilor din școli.

În Uniunea Europeană sunt 17 milioane de stupi și 600.000 de apicultori care produc aproximativ 250.000 de tone de miere în fiecare an, însă consumul local este suținut și de importuri. UE este al doilea producător global de miere, după China, și este urmată de Turcia. Principalele surse pentru importurile de miere în Uniunea Europeană sunt: China, Ucraina, Argentina, Mexic.

România a fost, anul trecut, cel mai mare producător de miere din UE, cu peste 30.000 de tone. Pentru acest an, însă, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) estimează o reducere a producției până la 15-17.000 tone. Ioan Fetea, președintele ACA, citat de News.ro, declară că ploile din primăvară și temperaturile scăzute au condus la declinul producției de miere din acest an.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram