Organizațiile de producători în domeniul agricol – avantaje, dezavantaje, provocări

Franța, Germania și Spania sunt statele cu cele mai multe organizații de producători (OP) și asociații ale organizațiilor de producători (AOP), cu 759, 658 și, respectiv, 588 entități recunoscute, se arată într-un studiu publicat de Comisia Europeană. Peste 50% din entitățile recunoscute la nivel european aparțin sectorului fructelor și legumelor. Celelalte sectoare cu cele mai recunoscute OP și AOP sunt sectorul laptelui și lactatelor, uleiul de măsline, măslinele și vinul.

Numărul organizațiilor de producători din Uniunea Europeană (UE), incluzând orice formă de cooperare a fermierilor în baza unei entități juridice, ajunge la peste 42.000, dar recunoscute la nivelul Uniunii Europene erau 3.505 de organizații de producători și asociații ale acestora, la mijlocul anului 2017.

În UE, există mai mult de 10 milioane de exploatații agricole, iar aproximativ o treime dintre acestea (3,1 milioane) sunt concentrate în România, cu o suprafață, în majoritatea cazurilor, mai mică de 5 hectare. Cu toate acestea, numărul membrilor organizațiilor de producători este printre cele mai mici din Uniune.

Studiul, realizat la nivel european de Arcadia International E.E.I.G., EY și experți independenți, apreciază că în anul 2017 Franța avea, în medie, cel mai mare număr de membri în organizațiile de producători, puțin peste alte țări cum ar fi Spania, Italia, Germania. România avea, în același an, 24 de OP și AOP recunoscute, și doar în sectorul fructelor și legumelor. Germania, Italia, Franța, Portugalia aveau cele mai multe sectoare cu OP-uri și AOP-uri recunoscute, respectiv 16, 15 și 13 în cazul Franței și al Portugaliei.

Studiul a avut ca obiectiv evaluarea rezultatelor fermierilor asociați în diverse entități cu personalitate juridică, pe de o parte, și identificarea reticențelor acelora care nu se alătură organizațiilor de producători din domeniul în care activează, în condițiile în care exploatațiile agricole din UE tind să fie relativ mici. 65,6% au mai puțin de 5 hectare, în timp ce exploatațiile cu suprafețe egale sau mai mari de 50 de hectare reprezintă 3,6% din totalul fermelor UE, iar cele de peste 100 hectare – 3,3%.

Printre principalele concluzii ale studiului „asupra celor mai bune modalități de formare a organizațiilor de producători, de desfășurare a activităților și de susținere”, autorii lucrării relevă faptul că organizațiile de producători și asociațiile organizațiilor de producători ajută la consolidarea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare cu alimente, oferind, în același timp, asistență tehnică membrilor lor. De asemenea, conferă avantaje ce derivă din colaborarea cu diverși actori din lanțul aprovizionării cu alimente sau cu comunitățile locale unde își desfășoară activitatea. În timp ce aceste organizații pot adopta forme juridice diferite, recunoscute sau nu, studiul constată că cele mai frecvente forme de asociere sunt cooperativele agricole.

Principala provocare a organizațiilor de producători este să poată face față concurenței pe piețele globalizate actuale.

Beneficii și dezavantaje pentru membrii organizațiilor de producători rezultate în urma interviurilor realizate de specialiștii care au întocmit studiul:

Avantajele membrilor organizațiilor de producători

  • Putere mai mare de negociere decât a fermierilor individuali și, implicit, asigurarea unor condiții mai avantajoase în privința prețului, a desfacerii produselor pe termen lung (62% dintre cei chestionați).

  • Creșterea productivității agricole.

  • O mai mare eficacitate în comercializarea produselor; comercializarea în comun a produselor agricole iese în evidență în prezentul studiu, ca fiind una dintre cele mai utile și cu cea mai mare valoare adăugată pe care OP-urile le pot aduce membrilor săi (aceste avantaje au fost menționate de 85% dintre cei chestionați).

  • Acces mai facil la finanțare.

  • Securitatea plăților și partajarea investițiilor.
  • Utilizarea în comun a echipamentelor și a infrastructurii pentru producție, depozitare sau procesare.

  • Lărgirea volumului de cunoștințe în domeniu.

  • Organizarea activităților de promovare.

  • Canale de distribuție.

Dezavantaje ale membrilor organizațiilor de producători

  • Pierderea autonomiei.

Reticențele fermierilor de a se asocia în organizații de producători există din cauza temerii că își pierd libertatea antreprenorială și a faptului că încă nu conștientizează avantajele pe care le presupun OP-urile, pe de o parte, iar, pe de altă parte, din cauza preocupării în privința costurilor pe care le implică înființarea acestora.

Ce spun partenerii de afaceri din lanțul alimentar

Dezavantajele partenerilor OP-urilor:

  • Unii operatori din sectorul alimentar percep OP-urile drept amenințări la puterea lor de negociere. Prin urmare, aceștia sunt mai înclinați să colaboreze cu fermieri individuali pe care îi consideră mai puțin puternici și mai puțin eficienți în negocieri.
  • Unii operatori de afaceri susțin că OP-urile bine consolidate nu investesc suficient în inovație și dezvoltare, ceea ce face mai dificil pentru ei înșiși să furnizeze produse agricole inovatoare.

Avantajele partenerilor OP-urilor: Majoritatea avantajelor care au fost raportate sunt comune în mai multe state membre care au fost examinate și ele se referă la:

  • OP-urile permit operatorilor din aval să planifice livrările mai eficient, evitând, de exemplu, eventuale lipsuri sau întârzieri.
  • Negocierea cu mai puțini furnizori reduce costurile cu tranzacțiile și logistica, în comparație cu tratativele purtate cu mai mulți furnizori, ceea ce contribuie la prețuri mai stabile ale produselor alimentare.
  • Achiziționarea de la OP-uri oferă operatorilor de afaceri mai multă siguranță privind calitatea produselor alimentare și a produselor agricole, întrucât OP-urile acționează ca organism de certificare a produselor membrilor lor și reprezintă un contact unic în cazul în care apare o problemă.
  • OP-urile sunt capabile să garanteze autenticitatea originii produselor lor, ceea ce interesează un număr tot mai mare de consumatori care doresc să cumpere, de exemplu, alimente produse local.
  • OP-urile gestionează incomparabil mai bine situațiile criză, prin abordarea mai facilă a autorităților statului, de exemplu în cazul aparițiilor unor boli la plante sau la animale.
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram