Politica agricolă comună, în discuții, la Bruxelles

Discuțiile privind perioada de tranziție a politicii agricole comune (PAC) continuă la nivelul Uniunii Europene, pentru ajungerea la un acord comun între o perioadă de doi ani sau de un an, cât a solicitat Comisia Europeană.

Însă indiferent de durata perioadei de tranziție, aceasta depinde de banii care îi sunt alocați în cadrul financiar multianual (CFM), iar discuțiile pe marginea CFM nu s-au încheiat la nivelul Consiliului European și finanțarea agriculturii este o țintă pentru reduceri.

Surse citate de euractiv.com au declarat că, în cazul unei perioade de tranziție de doi ani, reforma PAC post-2020 ar putea avea un impact asupra programului următor, pentru 2028-2034. „Nu ar avea sens ca viitoarea PAC să înceapă în 2023 și să discutăm din nou, despre un nou model, în 2026”, a spus sursa citată.

Recent, Curtea de Conturi Europeană a avertizat cu privire la pericolele unei prelungiri a perioadei de tranziție, deoarece ar duce la o adoptare întârziată a cadrului legislativ post-2020, iar acest lucru va afecta punerea în aplicare a unei PAC potențial mai ambițioase.

Politica agricolă comună reprezintă, în prezent, aproximativ 40% din bugetul total, iar programele includ plăți către fermieri și inițiative de dezvoltare rurală.

Pe lângă bugetele în scădere, mulți se așteptau ca viitoarea PAC să fie integrată în noua „tranziție ecologică” care ar impune agricultorilor îmbunătățirea performanțelor de mediu. Planurile ambițioase în privința protejării mediului, ale președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, au deschis o serie de dezbateri referitoare la sursele de finanțare și la necesitatea unui buget mai mare, o serie de state europene, între care și România, pledând, în același timp, și în favoarea politicilor tradiționale ale UE, între care și PAC. Strategia de la fermă la furculiță (Farm to Fork) era așteptată pentru că avea să ilustreze noile practici în politica agricolă europeană, în acord cu Pactul verde european. Criza COVID-19 a impus reprogramarea activităților Comisiei, determinând amânarea repetată a lansării strategiei. Cel mai devreme ar putea avea loc la sfârșitul lunii aprilie. De la începutul crizei, facțiunile din Parlamentul European îi cer Comisiei: unele să întârzie aplicarea strategiei, altele să continue programul. Sunt și voci care cer creșterea exigențelor în materie de mediu. 

COPA-COGECA, cea mai mare organizație agricolă din UE, și un important grup de lobby agricol la nivel european, a solicitat factorilor de decizie europeni, la începutul acestei luni, să reevalueze strategiile agroalimentare ale Acordului Verde. Într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, Norbert Lins, secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen, solicită legiuitorilor europeni să „amâne toate deciziile luate fără o reflecție adecvată” și să introducă măsuri care să protejeze și să garanteze funcționarea activității agricole, potrivit euractiv.com. „Fermierii, proprietarii de păduri și cooperativele lor se confruntă cu o situație din ce în ce mai dificilă”, a transmis Pekka Pesonen. Reacția COPA-COGECA ar putea determina o nouă amânare a lansării strategiei, dincolo de sfârșitul lunii aprilie.

Totodată, comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski a spus, într-un interviu acordat, recent, publicației citate, că Acordul verde rămâne o politică principală a Comisiei von der Leyen, iar UE ar trebui să vizeze o recuperare post-COVID-19 care să fie verde și durabilă. Wojciechowski a mai declarat că nu crede că criza COVID-19 ar afecta în mod substanțial adoptarea regulamentului tranzitoriu PAC.

Strategia de la fermă la furculiță este integrată în politica de mediu a UE și urmărește ca întregul lanț alimentar, de la producție la consum, să fie mai durabil, iar impactul asupra mediului să fie neutru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram