Producțiile agricole record nu mai sunt suficiente. Pasul următor, procesarea

România este cel mai mare exportator de materii prime agricole din Uniunea Europeană, după debutul în forță al vânzărilor în anul comercial curent care a început la 1 iulie. Dintre toate statele Uniunii Europene (UE), România a livrat cea mai mare cantitate de grâu, porumb, floarea soarelui, boabe de soia până în data de 3 noiembrie a.c., adică în primele 17 săptămâni din anul comercial 2019/2020, și ocupă locul al doilea la vânzările de orz. Cu peste 2,3 milioane tone de grâu vândute pe piețele extraeuropene, aproape un sfert din producția autohtonă, România surclasează Franța care are o recoltă de patru ori mai mare. Cu peste 860.000 de tone de porumb livrate pe piețele non-UE, România acoperă 73% din exporturile întregii Uniuni și vinde de patru ori mai mult decât al doilea exportator comunitar, Bulgaria. 63% din exporturile Uniunii de floarea soarelui provin din România și aproape 80% din vânzările de boabe de soia.

Două probleme majore persistă în domeniul agroalimentar românesc. Pe de o parte, lipsa spațiilor de depozitare și nevoia de finanțare îi determină pe fermierii români să vândă producțiile imediat după recoltare, la prețuri aflate sub presiunea ofertelor. Pe de altă parte, România exportă foarte mult materii prime agricole și prea puțin mărfuri agroalimentare procesate.

În ultimii doi ani și jumătate, România a importat produse agroalimentare în valoare de 19,6 miliarde de euro și a exportat în sumă de 16,4 miliarde euro, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Schimburile comerciale cu produse agroalimentare în spațiul comunitar au creat un deficit de 5,6 miliarde de euro în această perioadă (importuri de 16,4 miliarde euro și exporturi de 10,8 miliarde euro). În primele opt luni din acest an, în perioada ianuarie – august, deficitul României în comerțul internațional cu alimente și animale vii depășește 1,4 miliarde euro, conform datelor Institutului Național de Statistică. În relația cu țările din spațiul Uniunii Europene deficitul este de 2,3 miliarde de euro.

Calculele din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că, practic, exportăm tona de produse agroalimentare în UE cu 475 de euro, în medie, și importăm cu 930 de euro.

Actualul guvern este conștient de potențialul pe care îl are agricultura României, a cincea țară cultivatoare de cereale din Uniunea Europeană și a doua din punctul de vedere al suprafețelor alocate plantelor oleaginoase, dar și de necesitatea creșterii valorii adăugate în domeniul agroalimentar. „În continuare, exportăm aproximativ 70% cereale vrac sau animale vii, produse agricole care nu au valoare adăugată înmagazinată, ci, pur şi simplu, sunt produse primare. În structura importurilor vedem că domină produse care sunt procesate”, a declarat premierul Ludovic Orban, miercuri, la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de către Adrian Oros, notează Agerpres.

În același timp, sectorul zootehnic este departe de capacitatea pe care o are România, cu o producție importantă de furaje, fiind a patra țară din Uniunea Europeană din punctul de vedere al producției de cereale și a doua producătoare de plante oleaginoase. Efectivele de bovine și de porcine ale României se află în ultimul pluton al statelor europene. Țările cu cel mai mare număr de animale sunt și printre cele mai mari producătoare de culturi agricole: Franța, Germania, Polonia, Spania.
Spre deosebire de alte domenii, agricultura a reușit să atragă fonduri europene într-o proporție importantă. „România beneficiază de un suport financiar semnificativ de la bugetul UE, dar plăţile la hectar sunt mici în raport cu plăţile care se acordă la hectar în alte ţări. Unul dintre obiectivele noastre la nivelul Uniunii Europene este acela de a obţine realizarea unor plăţi la hectar care să crească competitivitatea agriculturii româneşti. Simpla creştere a plăţilor la hectar nu poate să modifice radical structura producţiei agricole, iar aici va trebui, prin Planul Naţional Strategic, să negociem alocarea resurselor pentru atingerea unor obiective legate de dezvoltarea zootehniei, de creşterea gradului de procesare a materiilor prime, a produselor primare din agricultură, astfel încât să susţinem orice iniţiativă privată care urmăreşte realizarea acestor capacităţi care pot să dezvolte atât cantitativ, cât şi calitativ producţia agricolă şi contribuţia agricolă la realizarea produsului intern brut, a mai declarat premierul Ludovic Orban, citat de Agerpres.

Evoluția importurilor și a exporturilor de produse agroalimentare (sursa: MADR)

An

Import

Tone

Import

Mii euro

Export

Tone

Export

Mii euro

2017

8.813.918

7.128.242

16.933.257

6.228.273

2018

8.518.756

7.635.406

18.048.628

6.501.777

ian. – iulie 2019

5.147.206

4.794.094

9.161.634

3.647.647

Total

22.478.890

19.557.744

44.143.520

16.377.699

Importuri de produse agroalimentare din terțe țări

2017 – 1.857.591 tone, 1,2 miliarde euro

2018 – 1.880.125, 1,2 miliarde euro

ianuarie – iulie 2019 – 1.101.693 tone, 710 milioane euro

Total: 4.839.400 tone, 3,1 miliarde euro

Exporturi de produse agroalimentare în terțe țări

2017 – 8.394.265 tone, 2,1 miliarde euro

2018 – 7.521.755 tone, 1.9 miliarde euro

ianuarie – iulie 2019 – 5.442.143 tone, 1,4 miliarde euro

Total: 21.358.164 tone, 5,5 miliarde euro

Importuri de produse agroalimentare din UE

2017 – 6.956.337 tone, 5,9 miliarde euro

2018 – 6.636.639 tone, 6,4 miliarde euro

ianuarie – iulie 2019 – 4.045.512 tone, 4 miliarde euro

Total: 17.639.490 tone, 16,4 miliarde euro

Exporturi de produse agroalimentare în UE

2017 – 8.538.991 tone, 4 miliarde euro

2018 – 10.526.871 tone, 4,5 miliarde euro

ianuarie – iulie 2019 – 3.719.491 tone, 2,2 miliarde euro

Total: 22.785.355 tone, 10,8 miliarde euro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram