Raport AGRI: consolidarea fermelor mijlocii, accentuarea îmbătrânirii fermierilor

fermier îmbătrânit - fermier in romania

La nivelul agriculturii românești se remarcă o consolidare a fermelor mijlocii, dar, în același timp, se accentuează fenomenul îmbătrânirii fermierilor.

Structura fermelor agricole din România nu s-a schimbat spectaculos în perioada 2010-2016, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, publicat luna trecută. Singura modificare este legată de o ușoară concentrare a fermelor mijlocii, de până la 20 hectare.

Dacă în anul 2010, ponderea fermelor de sub 5 hectare era de 93% din totalul fermelor din România (3,6 milioane), după șase ani, în 2016, numărul fermelor mici era de 3,1 milioane, reprezentând 91%.

De asemenea, ponderea fermelor cu o suprafață cuprinsă între 5 și 10 hectare s-a consolidat prin creșterea cu doar un procent, de la 4,7% la 5,7% (de la 182.000 ferme la 194.000). La fel se întâmplă și cu fermele cu suprafața între 10 și 20 hectare al căror număr a crescut în perioada 2010-2016 de la 43.000 la 50.000, adică de la 1,1% la 1,5%.

Fermele mari, de peste 100 hectare, își păstrează proporția redusă în agricultura românească, 0,4%, chiar dacă numeric au scăzut de la 13.730 la 12.310.

Orientarea spre piață, pentru foarte puține ferme

Din punct de vedere economic, situația fermelor românești este și mai polarizată. Astfel, din cele aproximativ 3,4 milioane de ferme din România, 1.610 (o creștere cu 600 de ferme față de anul 2010) produc mai mult de 500.000 euro. De remarcat că fermele care produc venituri mai mici de 15.000 euro pe an aveau, în anul 2016, o pondere de 97,8% din totalul fermelor, după ce, în urmă cu șase ani, ponderea acestora era de 98,7%.

În ceea ce privește fermele de animale, 96% dețin mai puțin de 5 unități LSU (un indicator care convertește numărul de diverse capete de animale într-un indice sintetic), în timp ce peste 500 de unități LSU sunt deținute de numai 270 de ferme.

Îmbătrânirea fermierilor, o realitate îngrijorătoare

Situația este complicată în ceea ce privește structura pe vârste a proprietarilor de ferme. Astfel, două treimi (66%) dintre proprietari au vârste mai mari de 55 de ani, o pondere în creștere în comparație cu anul 2010, atunci când ponderea era de numai 60%. Ceea ce arată, încă o dată, fenomenul îmbătrânirii spațiului rural și a proprietarilor de ferme, fenomen care îngrijorează întreaga Uniune Europeană, nu doar România.

În ceea ce privește fermierii cu vârste de sub 44 de ani, evoluția este de-a dreptul îngrijorătoare. În șase ani, între 2010 și 2016, numărul acestora a scăzut de la 890.000 de persoane la 505.000, scăderea fiind de la 23% la 14,8% ca procent din totalul fermierilor.

Așadar, în perioada 2010-2016, agricultura românească a cunoscut o ușoară consolidare a fermelor mijlocii, dar s-a accentuat fenomenul de îmbătrânire a fermierilor. Acest proces, vizibil și la nivelul Uniunii Europene, i-a determinat pe oficialii europeni să pună accent pe încurajarea instalării tinerilor fermieri în mediul rural, în elaborarea politicilor agricole comune.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram