Restricțiile de circulație împiedică apicultorii chinezi să hrănească familiile de albine și se așteaptă ca producția de miere să scadă. Fermierii europeni cer Bruxelles-ului mai multă protecție pe piața mierii din UE

Producția de miere a Chinei, principalul furnizor pentru piața Uniunii Europene și cel mai mare producător global este serios amenințată din cauza restricțiilor de circulație a apicultorilor și a riscului pierderii familiilor de albine din cauza lipsei de hrană. Asociațiile apicole chineze intervin și îi îndeamnă pe apicultori să contacteze autoritățile locale pentru a stabili un plan de călătorie care să le permită deplasarea în vederea hrănirii albinelor. Beijingul a solicitat, de asemenea, autorităților locale să minimizeze întreruperile la transportul hranei pentru animale și al animalelor, referindu-se, în special, la albine, potrivit unei știri Reuters, dar implementarea unor măsuri în acest sens a fost îngreunată de gravitatea focarelor de coronavirus. Astfel, sezonul de polenizare de primăvară din China începe sub cele mai nefavorabile împrejurări, din cauza interdicțiilor de călătorie impuse în China pentru limitarea răspândirii epidemiei de coronavirus.

Producția de miere din China a scăzut deja pe fondul schimbărilor climatice, al forței de muncă îmbătrânite și al consumului excesiv de pesticide, scrie Reuters. China, cu 300.000 de apicultori, produce aproximativ 500.000 de tone de miere anual, aproape un sfert din producția globală, și exportă peste 100.000 de tone, fiind principalul competitor al apicultorilor europeni pe piața comună.

Uniunea Europeană, dependentă de importurile de miere din China

Uniunea Europeană este al doilea cel mai important producător de miere după China, cu aproximativ 600.000 de apicultori (peste 17 milioane de stupi) și o producție de 230.000 – 250.000 tone, dar este și un importator net de miere din țări terțe. Aproape 40% din necesarul de miere în blocul comunitar este asigurat din importuri. Din anul 2013, UE a importat în medie 80.000 de tone de miere pe an din China (40% din total importuri) și alte zeci de mii de tone, în principal, din Ucraina (20% din total importuri), Argentina și Mexic.

Producția de miere din spațiul comunitar a crescut cu 16% în perioada 2014-2018, însă anul trecut s-a produs o contracție în principalele țări producătoare și exportatoare din sudul și estul Uniunii Europene, din cauza condițiilor climatice nefavorabile. Cu toate acestea, prețurile de vânzare nu au reflectat scăderea producției, din cauza concurenței puternice cu mierea foarte ieftină care vine din import, în special din China, susțin fermierii europeni.

Producătorii europeni de miere alături de asociația de fermieri Copa-Cogeca au lansat, recent, un apel către autoritățile de la Bruxelles în vederea adoptării unui plan de măsuri, în contextul creșterii importurilor ieftine și al unei producții a blocului comunitar insuficientă pentru satisfacerea consumului în Uniune. Cu această ocazie, Copa-Cogeca a întocmit un nou raport privind piața mierii din UE.

Apicultorii europeni s-au confruntat pe piața Uniunii cu importuri din ce în ce mai mari la prețuri din ce în ce mai mici, în special din China, cu care nu pot concura, se arată în raportul Copa-Cogeca. Prețul mediu al mierii chinezești a fost de 1,24 euro/kg în 2019 (în scădere continuă în ultimii ani: 1,64 euro/kg în 2015, 1,30 euro/kg în 2018), cu mult sub costurile medii de producție din UE. Conform Copa-Cogeca, în anul 2018, costurile medii de producție a mierii în Uniune au fost de 3,90 euro/kg. Diferența de prețuri poate fi „explicată doar prin adăugarea majoră a siropului de zahăr, care este mai ieftin pentru producție și dificil de detectat în timpul controalelor la frontieră în Europa, și printr-o definiție și o metodă de producție de miere în China care nu sunt conforme cu standardele europene”, se mai arată în raportul asociației de agricultori Copa-Cogeca. Pe piața chineză, mierea se vinde între 9 euro/kg și 36 euro/kg, scrie Copa-Cogeca în raportul său, cu mult peste prețurile de livrare pe piața europeană. Asociația consideră că această diferență de prețuri se explică doar prin faptul că se adaugă pe scară largă sirop de zahăr, care costă între 0,45 euro/kg și 0,54 euro/kg, și redă evaluări ale experților potrivit cărora mierea chinezească din import conține 70% sirop de zahăr și 30% miere.

Apicultorii europeni cer noi reguli de etichetare

În Uniunea Europeană, mierea este reglementată în prezent prin Directiva privind mierea, dar cerințele pentru declararea originii sunt insuficiente, apreciază Copa-Cogeca. Pe etichete se pot citi: „amestec de miere din UE” (un amestec de miere din mai multe state membre), „amestec de miere din afara UE” (un amestec de miere din mai multe țări din afara UE), „amestec de miere UE și miere din afara UE”. Copa-Cogeca solicită UE să reglementeze obligații suplimentare de etichetare și conformarea mierii importate cu definiția UE de miere, cu indicarea procentajului originii pentru mierea amestecată la nivel european și menționarea tuturor țărilor de origine. Copa-Cogeca solicită, de asemenea, crearea unui laborator european de referință pentru miere care să funcționeze în colaborare cu Centrul comun de cercetare și un observator european pentru piața mierii.

La ultimul Consiliu Agrifish al UE din ianuarie, un grup de 16 state membre a lansat o declarație comună prin care a solicitat Comisiei Europene să ia în considerare redeschiderea Directivei privind mierea pentru a prescrie o etichetare mai clară a amestecurilor de miere. „Trebuie precizată țara de origine a produsului, precum și raportul dintre mierea europeană și mierea din alte surse”, a declarat ministrul ungar al agriculturii, István Nagy, după Consiliu, citat de euractiv.com. Declarația comună a fost semnată de Bulgaria, Cehia, Cipru, Estonia, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

Apicultura este practicată în toate țările UE. Principalele state producătoare sunt România (30.000 tone în 2018), Spania, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Franța și Grecia. În anul 2019, apicultorii români au vândut, în medie, cu 1,47 euro kilogramul de miere polifloră, cei maghiari cu 1,60 euro (octombrie 2019), iar cei spanioli cu 2,59 euro (martie 2019). În Lituania, prețurile pentru mierea vrac au fost între 1,80 și 2,00 euro/kg (aprilie 2019), în Danemarca 2 euro/kg (septembrie 2019). Italia a înregistrat, de asemenea, o tendință de scădere, conform raportului Copa-Cogeca. Asociația fermierilor europeni relevă faptul că pe segmentul de miere polifloră vrac, 12 producători europeni, printre care și România, au costurile medii de producție peste prețurile de vânzare. Altele, precum Slovacia, Ungaria și Spania, au marje zero sau apropiate de zero.

Sectorul apicol din statele membre este sprijinit financiar atât prin fonduri naționale, cât și europene. Pentru anii apicoli 2020-2022, 240 de milioane de euro vor fi cheltuite pentru programele naționale de apicultură din UE, o creștere cu 11% în comparație cu finanțarea disponibilă pentru 2017-2019, potrivit Comisiei Europene, și declarațiile oficiale converg către o majorare a fondurilor după 2022. Jumătate din această sumă va proveni din bugetul UE și cealaltă jumătate va fi acoperită de țările membre, conform deciziei de punere în aplicare a UE 2019/974. Alocarea finanțării UE pentru aceste programe se bazează pe numărul de stupi din fiecare țară UE, conform notificării Comisiei Europene în acord cu regulamentele Uniunii. Apicultorii români (23.000 de apicultori cu peste 1,8 milioane stupi) vor primi un ajutor de peste 5,2 milioane euro în fiecare dintre anii 2020, 2021, 2022, acesta fiind al doilea cel mai mare sprijin acordat de UE sectorului apicol dintr-o țară membră, după Spania (peste 28.000 apicultori și 2,9 milioane stupi).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

FermierinRomania @ Instagram